La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

de Marin Pana 18.1.2018

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe locul patru în ce priveşte creşterea preţurilor, la distanţă mare de Lituania (3,8%), Estonia (3,8%), în spatele Marii Britanii (3,0%) şi uşor peste grupul Austria (2,3%), Ungaria, Letonia şi Cehia ( toate cu 2,2%).

Cu toate acestea, dacă se face raportarea la cele mai bune performanţe consemnate în UE, respectiv cele de 0,5% din Irlanda şi Finlanda şi 0,8% Danemarca, care dau o medie de doar 0,6%, rezultă că ne-am dus la un ecart de două procente. Adică nu mai îndeplinim unul dintre cei mai importanţi cinci indicatori stabiliţi la Maastricht pentru adoptarea euro – inflaţia , care cerea o diferenţă de maxim 1,5%.

În uşoară scădere după ce avansaseră constant pe parcursul anului, inflaţiile din Zona Euro şi cea medie pe UE au încheiat anul trecut la valori de 1,4%, respectiv 1,7%, adică sub valoarea teoretic dezirabilă de 2% pe an. Germania (1,6%) a condus plutonul marilor economii partenere comerciale ale României, în timp ce Italia (1,0%) şi Franţa (1,2%) au frânat creşterea medie a preţurilor în euro.

INS anunţase recent valoarea de 3,32% pentru inflaţia din România, măsurată prin indicele preţurilor de consum IPC. Cel de 2,6% comunicat de Eurostat se numeşte prescurtat IAPC, unde A vine de la armonizat iar clasificarea se face în 12 categorii de mărfuri şi produse (nu în doar trei, de pildă cu energia inclusă la produse nelimentare în cazul nostru).

Mai mult, dacă în alţi ani, diferenţele erau minore iar decalajele relativ constante şi cu acelaşi semn între cei doi indici care măsoară variaţia medie a preţurilor, 2017 a adus o atât o expandare a declajului până la mai mult de 20% din valoarea comunicată oficial cât şi o schimbare de semn. În urmă cu 12 luni IAPC apărea mai mare decât IPC, acum este invers (vezi tabelul).

Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, ţinta stabilită de Banca Naţională, cu o variaţie de un punct procentual, nu este de 2% ( valoarea reper pentru Zona Euro), ci de 2,5%, adică adaptat la specificul naţional şi la procesul inevitabil de convergenţă (lentă) a preţurilor, care se desfăşoară la nivelul Uniunii, în condiţiile pieţei unice.

De aceea, am considerat util, pentru a nu marşa la ştirile alarmante transmise în căutare de audienţă sau de interes politic ( în dublu sens, şi de bine şi de rău) să vă oferim câteva explicaţii, pentru a putea judeca, pe o bază solidă, cum vă afectează scumpirile nivelul de trai. Cu o precizare importantă: încă înainte de aderarea la UE, România s-a aliniat la practicile europene în materie de măsurare a evoluţiei preţurilor, fapt certificat de Eurostat.

1. Cel mai important factor cu impact asupra comparabilităţii internaţionale a IPC este modul de tratare a costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari (ori, România este ţara europeană cu cea mai mare pondere a proprietarilor, cu 96,5%; pentru referinţă, la capătul celălalt al scalei se află Germania, cu doar 51,8%, potrivit celor mai recente date comunicate de Eurostat).

În 16 dintre cele 27 de state membre UE (inclusiv România), aceste costuri se exclud din calculul IPC conform definiţiei naţionale, în timp ce în alte state membre se aproximează fie prin chirii imputate proprietarilor, fie prin cheltuieli asociate creditelor ipotecare. În cel de al doilea caz, se includ, de regulă, şi variaţiile cheltuielilor cu reparaţiile/amenajările importante sau, alternativ, variaţiile amortizării estimate a locuinţei. IAPC nu include variaţiile costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari.

2. La cheltuielile de consum, pe principiul „naţional” al consumului, IPC reflectă variaţiile preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor achiziţionate de consumatorii rezidenţi în ţara respectivă, inclusiv ale cheltuielilor efectuate de aceştia în străinătate. Tocmai de aceea, nu poate fi utilizat pentru comparaţii între ţări dar este util în stabilirea politicilor economice naţionale.

Alternativa principiului „intern” ia în considerare toate cheltuielile de consum realizate în ţara respectivă, indiferent de statutul de rezident/nerezident al consumatorilor. IAPC se calculează pe baza principiului „intern” al consumului (care permite comparaţii internaţionale). Dacă vreţi simplificat, IPC măsoară inflaţia pentru români, în timp ce modul de calcul IAPC reflectă inflaţia din România.

3. Actualizarea componenţei şi structurii coşului de consum utilizat în calculul IPC conform definiţiei naţionale şi respectiv al IAPC se poate face la intervale diferite. Un avantaj al actualizării periodice în fiecare an a coşului şi a ponderilor îl reprezintă faptul că indicele reflectă astfel tendinţele actuale ale consumului.

Problema este că la calculul IPC, pentru anul T se utilizează preţurile măsurate curent dar ponderile din coşul de consum constate în anul T-2. Ori, pe parcursul a doi ani, mai ales dacă au modificările importante de fiscalitate pot da peste cap comparabilitatea datelor.

Cel mai bun exemplu este generalizarea cotei reduse de 9% TVA aplicată la produsele alimentare (mai mult, făcută la noi nu de la început de an, ci de la 1 iunie 2015, date utilizate la calculul inflaţiei din iunie 2017 încoace, adică exact de când s-a cristalizat trendul inflaţionist).

În context, pentru 2018, când folosim ponderile din 2016, sunt de aşteptat modificări importante ale ponderilor din coşul de consum.

4. Mai sunt şi alte trei aspecte tehnice la nivelul de agregare, sfera de cuprindere a serviciilor de sănătate, educaţie şi protecţie socială sau abordarea statistică a modificării calităţii produselor ( care conduce la aşa-numiţi indici de racordare, foarte discutabili la produse care evoluează foarte rapid, precum cele electronice) a introducerii noilor produse în coşul de consum, a soldărilor, a produselor sezoniere.

Una peste alta, pentru a putea decela unde se duc banii daţi în plus şi unde putem umbla la bugetul familiei pentru a ne încadra în posibilităţile date de venituri şi obligaţiile gen rate, facturi etc., ar fi util să fi ceva mai atenţi la datele statistice. Care folosesc ele la ceva, din moment ce se obţin cu atâta calcul şi bătaie de cap.

Un indiciu în acest sens, din acest an, Eurostat va publica odată indicele preţurilor din Zona Euro (evident, de tip IAPC) şi un tablou simplificat al contribuţiilor aduse la creşterea generală a preţurilor de patru mari grupe de mărfuri şi produse: alimente, băuturi alcoolice şi tutun, energie, produse nealimentare şi servicii, unde suma trebuie să dea 100%. Poate ar fi util să facem ceva similar, la nivelul naţional al IPC.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    20.1.2018, 2:56 pm

    Ho, ho, ho, dragii moșului, că inflația abia a decolat! În câteva luni vom vedea și rezultatele mărețelor revoluții fiscală și juridică, prin care se dă drumul la jefuirea banului privat(prin taxare abuzivă) și a celui public(prin licitații măsluite și cu dedicație). După încă câteva luni se va vedea cu claritate cum economia, care a avut creștere nare datorită politicilor prudente ale tehnocraților lui Cioloș și dezmățului bugetar din primele luni ale guvernării dragniste, se va duce cu brio de râpă, iar lefurile mărite nominal se vor micșora real.

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

Stiri

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 41 miliarde lei

Vladimir Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,04 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2018, în creştere cu 27,57% faţă de… Mai mult