Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

de Marin Pana 18.1.2018

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe locul patru în ce priveşte creşterea preţurilor, la distanţă mare de Lituania (3,8%), Estonia (3,8%), în spatele Marii Britanii (3,0%) şi uşor peste grupul Austria (2,3%), Ungaria, Letonia şi Cehia ( toate cu 2,2%).

Cu toate acestea, dacă se face raportarea la cele mai bune performanţe consemnate în UE, respectiv cele de 0,5% din Irlanda şi Finlanda şi 0,8% Danemarca, care dau o medie de doar 0,6%, rezultă că ne-am dus la un ecart de două procente. Adică nu mai îndeplinim unul dintre cei mai importanţi cinci indicatori stabiliţi la Maastricht pentru adoptarea euro – inflaţia , care cerea o diferenţă de maxim 1,5%.

În uşoară scădere după ce avansaseră constant pe parcursul anului, inflaţiile din Zona Euro şi cea medie pe UE au încheiat anul trecut la valori de 1,4%, respectiv 1,7%, adică sub valoarea teoretic dezirabilă de 2% pe an. Germania (1,6%) a condus plutonul marilor economii partenere comerciale ale României, în timp ce Italia (1,0%) şi Franţa (1,2%) au frânat creşterea medie a preţurilor în euro.

INS anunţase recent valoarea de 3,32% pentru inflaţia din România, măsurată prin indicele preţurilor de consum IPC. Cel de 2,6% comunicat de Eurostat se numeşte prescurtat IAPC, unde A vine de la armonizat iar clasificarea se face în 12 categorii de mărfuri şi produse (nu în doar trei, de pildă cu energia inclusă la produse nelimentare în cazul nostru).

Mai mult, dacă în alţi ani, diferenţele erau minore iar decalajele relativ constante şi cu acelaşi semn între cei doi indici care măsoară variaţia medie a preţurilor, 2017 a adus o atât o expandare a declajului până la mai mult de 20% din valoarea comunicată oficial cât şi o schimbare de semn. În urmă cu 12 luni IAPC apărea mai mare decât IPC, acum este invers (vezi tabelul).

Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, ţinta stabilită de Banca Naţională, cu o variaţie de un punct procentual, nu este de 2% ( valoarea reper pentru Zona Euro), ci de 2,5%, adică adaptat la specificul naţional şi la procesul inevitabil de convergenţă (lentă) a preţurilor, care se desfăşoară la nivelul Uniunii, în condiţiile pieţei unice.

De aceea, am considerat util, pentru a nu marşa la ştirile alarmante transmise în căutare de audienţă sau de interes politic ( în dublu sens, şi de bine şi de rău) să vă oferim câteva explicaţii, pentru a putea judeca, pe o bază solidă, cum vă afectează scumpirile nivelul de trai. Cu o precizare importantă: încă înainte de aderarea la UE, România s-a aliniat la practicile europene în materie de măsurare a evoluţiei preţurilor, fapt certificat de Eurostat.

1. Cel mai important factor cu impact asupra comparabilităţii internaţionale a IPC este modul de tratare a costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari (ori, România este ţara europeană cu cea mai mare pondere a proprietarilor, cu 96,5%; pentru referinţă, la capătul celălalt al scalei se află Germania, cu doar 51,8%, potrivit celor mai recente date comunicate de Eurostat).

În 16 dintre cele 27 de state membre UE (inclusiv România), aceste costuri se exclud din calculul IPC conform definiţiei naţionale, în timp ce în alte state membre se aproximează fie prin chirii imputate proprietarilor, fie prin cheltuieli asociate creditelor ipotecare. În cel de al doilea caz, se includ, de regulă, şi variaţiile cheltuielilor cu reparaţiile/amenajările importante sau, alternativ, variaţiile amortizării estimate a locuinţei. IAPC nu include variaţiile costurilor aferente locuinţelor ocupate de proprietari.

2. La cheltuielile de consum, pe principiul „naţional” al consumului, IPC reflectă variaţiile preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor achiziţionate de consumatorii rezidenţi în ţara respectivă, inclusiv ale cheltuielilor efectuate de aceştia în străinătate. Tocmai de aceea, nu poate fi utilizat pentru comparaţii între ţări dar este util în stabilirea politicilor economice naţionale.

Alternativa principiului „intern” ia în considerare toate cheltuielile de consum realizate în ţara respectivă, indiferent de statutul de rezident/nerezident al consumatorilor. IAPC se calculează pe baza principiului „intern” al consumului (care permite comparaţii internaţionale). Dacă vreţi simplificat, IPC măsoară inflaţia pentru români, în timp ce modul de calcul IAPC reflectă inflaţia din România.

3. Actualizarea componenţei şi structurii coşului de consum utilizat în calculul IPC conform definiţiei naţionale şi respectiv al IAPC se poate face la intervale diferite. Un avantaj al actualizării periodice în fiecare an a coşului şi a ponderilor îl reprezintă faptul că indicele reflectă astfel tendinţele actuale ale consumului.

Problema este că la calculul IPC, pentru anul T se utilizează preţurile măsurate curent dar ponderile din coşul de consum constate în anul T-2. Ori, pe parcursul a doi ani, mai ales dacă au modificările importante de fiscalitate pot da peste cap comparabilitatea datelor.

Cel mai bun exemplu este generalizarea cotei reduse de 9% TVA aplicată la produsele alimentare (mai mult, făcută la noi nu de la început de an, ci de la 1 iunie 2015, date utilizate la calculul inflaţiei din iunie 2017 încoace, adică exact de când s-a cristalizat trendul inflaţionist).

În context, pentru 2018, când folosim ponderile din 2016, sunt de aşteptat modificări importante ale ponderilor din coşul de consum.

4. Mai sunt şi alte trei aspecte tehnice la nivelul de agregare, sfera de cuprindere a serviciilor de sănătate, educaţie şi protecţie socială sau abordarea statistică a modificării calităţii produselor ( care conduce la aşa-numiţi indici de racordare, foarte discutabili la produse care evoluează foarte rapid, precum cele electronice) a introducerii noilor produse în coşul de consum, a soldărilor, a produselor sezoniere.

Una peste alta, pentru a putea decela unde se duc banii daţi în plus şi unde putem umbla la bugetul familiei pentru a ne încadra în posibilităţile date de venituri şi obligaţiile gen rate, facturi etc., ar fi util să fi ceva mai atenţi la datele statistice. Care folosesc ele la ceva, din moment ce se obţin cu atâta calcul şi bătaie de cap.

Un indiciu în acest sens, din acest an, Eurostat va publica odată indicele preţurilor din Zona Euro (evident, de tip IAPC) şi un tablou simplificat al contribuţiilor aduse la creşterea generală a preţurilor de patru mari grupe de mărfuri şi produse: alimente, băuturi alcoolice şi tutun, energie, produse nealimentare şi servicii, unde suma trebuie să dea 100%. Poate ar fi util să facem ceva similar, la nivelul naţional al IPC.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    20.1.2018, 2:56 pm

    Ho, ho, ho, dragii moșului, că inflația abia a decolat! În câteva luni vom vedea și rezultatele mărețelor revoluții fiscală și juridică, prin care se dă drumul la jefuirea banului privat(prin taxare abuzivă) și a celui public(prin licitații măsluite și cu dedicație). După încă câteva luni se va vedea cu claritate cum economia, care a avut creștere nare datorită politicilor prudente ale tehnocraților lui Cioloș și dezmățului bugetar din primele luni ale guvernării dragniste, se va duce cu brio de râpă, iar lefurile mărite nominal se vor micșora real.

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban la Vladimir Putin: Rusia se gândește la o ramificaţie terestră a gazoductului Turkish Stream care să treacă prin Ungaria

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat marţi că firma rusă pentru energie nucleară, Rosatom, va începe în curând construcţia a două reactoare la centrala nucleară Paks… Mai mult

Europa

Apple se extinde în România, după ce a plătit Irlandei 14 miliarde taxe solicitate de Comisia Europeană

Iulian Soare

Gigatul Apple și-a înființat în România o subsidiară, Apple Sales România SRL, pentru a coordona contraofensiva pe piața locală împotriva piaţa de mobile din România… Mai mult

Stiri

Video-Live, Conferință / Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Scăderea drastică a competitivității economiei, pe toate planurile, înseamnă un preț ce trebuie plătit în viitor. Dezbateri și soluții, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro. Înscriere… Mai mult

Europa

Germania: Şeful serviciului de informaţii interne, demis din cauza legăturilor cu extrema dreaptă

Iulian Soare

Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei (Biroul pentru protecţia Constituţiei, BfV), Hans-Georg Maassen (foto), a fost demis din funcţie, pe fondul scandalului declanşat de… Mai mult

Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult