România pe harta riscurilor globale: Rezervele valutare sunt liniştitoare, volatilitatea cursului – mai puțin

de Adrian N Ionescu | 23.4.2017 .

România este expusă la riscuri moderate în privința volatilității cursului de schimb al leului și din perspectiva șomajului, respectiv la riscuri mici în privința rerezervelor internaționale și a inflației, potrivit topului Global Risk Briefing realizat de Bloomberg.

Volatilitatea cotațiilor estimate ale leului față de dolar în următoarele trei luni este de 9,7%, după indicatorul instrumentelor options folosite în tranzacțiile valutare.

Indicatorul de volatilitate al  leului este aceeaşi cu a altor ţări care au moneda euro. Altfel spus, volatilitatea leului faţă de dolar este aceeaşi cu cea a euro faţă de dolar.

Clasamentul Bloomberg plasează aceste țări, împreună cu România, în a doua cea mai riscantă categorie, căreia i s-a atribuit o culoare mai blândă decât roșu, în tabelul Global Risk Briefing (v. mai departe în articol; harta de mai sus exprimă riscui agregate din cei patru indicatori luaţi în calcul).

Perspectiva anuală a ratei șomajului, de 7,1%, plasează de asemenea România în a doua categorie de risc, contrar statisticilor oficiale românești.

România are rezerve internaţionale în măsură să atenueze, la nevoie şocurile economice globale şi fără componenta în aur.

La 31 martie 2017, rezervele valutare raportate Banca Naţională a României (BNR) se situau la nivelul de 34,695 miliarde de euro. PIB nominal ar urma să se ridice la 815 miliarde de lei în 2017, potrivit estimării Comisiei Naţionale de Prognoză, îmbunătăţită până la datele pe care a fost construit programul de guvernare.

Cu rezerve valutare (exclusiv aurul) estimate la 15% din PIB, şi cu o inflaţie estimată la 1,5%, România este plasată în a doua cea mai sigură categorie, conform celor doi indicatori. Acestei categorii de risc i s-a atribuit culoarea bleu.

Aparent paradoxal, economiilor celor mai dezvoltate li se acreditează culoarea roşie, a celor mai mari riscuri statistice pe harta riscurilor globale din perspectiva proporţiei rezervelor valutare în PIB. SUA au cea mai mică valoare a acestui indicator (0,5).

Poate suprinde și plasarea Germaniei, a Franței, a Olandei și chiar și a Italiei, în categoria (roșie) aferentă celor mai mari riscuri din punctul de vedere al rezervelor internaționale (exclusiv aurul). Mai ales că tot acolo este și Grecia.

Totuși, spre deosebire de Grecia, SUA are a doua cea mai mare economie a lumii și, în plus, au la dispoziţie alte instrumente de apărare împotriva şocurilor externe.

Dolarul însuşi este una dintre cele mai puternice monede ale lumii şi este cea mai căutată de băncile centrale ale lumii, pentru asigurarea propriilor rezerve valutare.

Totodată, economiile Franței și Germaniei sunt susținătoarele monedei unice europene, care are a doua cea mai pondere în rezervele internaționale ale băncilor centrale.

Bloomberg nu a actualizat încă scorul agregat în topul Global Risk Briefing, constând, de fapt, în patru clasamente care urmăresc patru: rezervele internaţionale, şomajul, inflaţia şi volatilitatea cursului de schimb.

Astfel că, deși îi lipseşte scorul final pentru fiecare ţară, harta lumii din debutul articolului este relevantă pentru modul de agregare a celor patru indicatori, între care rezervele valutare internaționale contează cel mai mult.

Discutabil sau nu, așa cum este colorat spectrul de risc al lumii după Global Risk Briefing realizat de Bloomberg dă indicii despre temeriurile competiţiei valutare la nivel global, descrisă uneori cu sintagma „război valutar”.

Este mai ușor de înțeles;

  • de ce actualul președinte al SUA a acuzat China că manipulează valutele,
  • de ce China își dorește yuanul propulsat în categoria monedelor de rezervă și
  • de ce Leul românesc așteaptă de la strategii economiei naționale temeiuri pentru o putere mai stabilă, înainte ca România să fi renunțat la el.

Publicat la data de 23.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română