Rata veniturilor bancare față de PIB din România (după deducerea costului riscului) se plasează în domeniul 3 – 4%, în 2016, la fel ca în Spania și Polonia, dar sub majoritatea celorlalte țări ale UE, situate în tranșa 4 – 5% sau mai sus, potrivit unui studiu McKinsey.
România stă mai bine decât Bugaria și mult mai bine decât Grecia și Croația, dar acest fapt nu este consolator, având în vedere că Grecia trece încă printr-o criză profundă, iar Croația abia începe să profite de statutul de membru UE.
Ierarhia globală din infograficul de mai sus este relevantă pentru căutările strategilor marilor grupuri bancare ale lumii, de noi modele de a afla care sunt regiunile și țările de unde ar putea veni profituri mai mari, în condițiile în care nu mai este suficient doar criteriul potențialului de dezvoltare economică, potrivit studiul McKinsey.
„Piețele emergente cu rate mari de profit sunt susceptibile la răsturnări abrupte de perspectivă a cliclului de creditare, ca în Chin, care este vulnerabilă șa încetinirea creșterii economice”, spune sursa citată.
Pe de altă parte, deși ratele de profit superioare de pe piețele dezvoltatele fac vulnerabile la o eroziune naturală, tendința de digitalizare și de aplicare a unor noi modele de reducere a costurilor le-ar putea face mai atractive.
România se încadrează, mai degrabă negativ, la criteriile căutate de bancheri în plus față de creșterea economică, precum soliditatea acesteia, reglementarea mediului de afaceri și dezvoltarea pieței de capital.
La acești factori se adaugă și presiunea de reducere a costurilor, la care sunt supuse băncile europene.
„Presupunând că ratele de dobândă reduse din Europa vor continua să fie mici, băncile vor rămâne sub presiunea de a-și îmbunătăți eficiența prin reducerea costurilor de operare și vânzarea creditelor neperformante”, spune studiul citat.
Potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), „companiile autohtone se împrumută semnificativ fie direct de la bănci din străinătate, fie de la firmele-mamă, în detrimentul accesării finanțării de la băncile autohtone, ceea ce generează deja provocări legate în special de gradul foarte redus de intermediere financiară. Pe de altă parte, creșterea intermedierii financiare în special prin acordarea de credite noi pentru firme poate crea premisele continuării creșterii economice cu ritmuri înalte, după epuizarea spațiului fiscal pentru stimularea cererii”, spune cel mai recent raport al BNR privind stabilitatea financiară .
