La Consiliul JAI care începe joi se va discuta „situaţia la zi” a aplicării dispoziţiilor Schengen de către România şi Bulgaria, fără a se da un vot, și va fi prezentat raportul final pe cele cinci ac’iuni propuse de Comisie în legătură cu libera circulație în Uniunea.
Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER II) a stabilit miercuri modul în care se va aborda la Consiliul JAI aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen: nu se va lua nicio decizie, ci doar se va analiza situația la zi a dosarului.
Nu se votează, pentru că mai multe state se opun intrării, la 1 ianuarie 2014, a celor două țări în spațiul Schengen.
Problema: Libertatea de mișcare în UE și politicile sociale aferente din Vest
România și Bulgaria se vor afla și în centrul altui subiect important aflat pe agenda Consiliului – dreptul la liberă circulație.
După ce la Consiliul din iunie miniștrii de Interne din patru state – Germania, Olanda, Austria și Marea Britanie, și-au exprimat îngrijorarea legată delibertatea de mișcare a unor cetățeni europeni și a familiilor acestora, la întrunirea de joi este de așteptat ca discuțiile să fie chiar mai tensionate, din cauza ultimelor evoluții.
David Cameron, premierul Marii Britanii, a anunțat la sfârșitul lunii noiembrie măsuri dure împotriva aşa-numitului “turism pentru beneficii sociale”, explicând că imigranţii din cadrul UE nu vor putea să pretindă sprijin pe termen nelimitat din partea contribuabililor englezi.
Normele de eligibilitate pentru ajutoarele de şomaj vor fi înăsprite, iar accesul la locuinţe sociale va fi limitat.
David Cameron a declarat că britanicii sunt “profund îngrijoraţi” de nivelul imigraţiei provenind din România şi Bulgaria și a cerut ulterior Comisiei Europene să facă modificări în domeniu, pentru a împiedica abuzarea acestui drept.
Premierul Cameron a pus sub semnul întrebării principiul libertăţii de circulaţie în cadrul UE, atrăgând atenția că acesta nu poate fi “necondiţionat”.
Tot la sfârșitul lui noiembrie, primarii din Germania i-au cerut cancelarului Angeka Merkel mai multe fonduri, pentru a putea face față valului de migranți români și bulgari așteptat anul viitor.
Vicepreședintele CE Viviane Reding a explicat miercuri, înaintea Consiliului JAI, de ce a fost elaborat planul de acțiune în cinci puncte care va fi prezentat joi în forma raportului final: ”Libera circuație nu este o stradă cu sens unic. Libera circulație presupune drepturi și obligații pentru cetățenii europeni. În timp ce dreptul fundamental la liberă circulație nu se negociază, regulile UE fixează condiții și limitări în exercitarea acestui drept. Abuzarea lui slăbește libera circulație. Acesta este motivul pentru care, prin stabilirea planului în cinci puncte, Comisia răspunde îngrijorărilor exprimate de unele state membre. Este important ca statele membre să implementeze cele cinci acțiuni elaborate”.
Alte subiecte de pe agenda Consiliului JAI
- task force-ul pentru Mediterană (măsurile inițiate după tragedia de la Lampedusa, când au murit în naufragiu peste 300 de migranți)
- lupta împotriva terorismului
- reglementările referitoare la sechestrarea bunurilor și confiscarea profiturilor rezultate din crima organizată și transferate în unei terțe părți (rude, de exemplu)
- reforma legislativă a protecției datelor personale
- recuperarea datoriilor transfrontaliere (aproximativ 1 milion de afaceri au probleme de acest gen și anual se renunță la aproximativ 600 de milioane de euro, din cauza procedurilor complicate de a obțineacceptul pentru recuperarea dintr-un cont din străinătate a unei datorii)
- legea insolvenței transfrontaliere (în jur de jumătate din firmele înregistrate în UE rezistă mai puțin de cinci ani, aproximativ 200.000 de societăți dau faliment într-un an, în Uniune)
- Biroul procurorului european
