România – lider european la părăsirea şcolii. Observațiile în contextul UE

de Marin Pana | 13.9.2017 .

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul 2002 până la doar 10,7% în anul 2016, a anunţat Eurostat, cu ocazia Zilei Internaţionale a Alfabetizării.

Contrar acestui trend, România figurează în analiza instituţiei europene pe locul al treilea cu un procentaj de 18,5%, imediat după Malta şi Spania. Ea este singura ţară, în afară de Cehia şi Slovacia, în care valoarea consemnată la acest indicator-cheie pentru învăţământ a crescut în ultimii zece ani.

Cu diferenţa esenţială că noi am ajuns la un nivel dublu faţă de media UE iar ceho-slovacii se plasează mult sub această medie (noi suntem la 18,5%, cam triplu faţă de ei, cu 6,6% în cazul Cehiei şi 7,4% în cazul Slovaciei).

Notă: Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”) se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.Obiectivul fixat prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10%.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai reduse rate de abandon al pregătirii pentru desfăşurarea unei activităţi utile s-au consemnat în Croaţia (2,8%0, Lituania (4,8%), Slovenia (4,9%), Polonia (5,2%) şi Luxemburg(5,5%), dintre care primele patru sunt foste colege de bloc socialist şi competitoarele nostre directe în tentativa de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De asemeni, trebuie subliniat că majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020 (15 din 28, respectiv Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia şi Finlanda). Interesant, Germania mai are o mică ajustare de făcut, fiind la 10,2%.

Creștere drastică a ecartului dintre media UE și România

Statele care mai ceva au de lucru în această direcţie ( deşi stau clar mai bine decât noi) sunt, în afară de Marea Britanie ( care nici nu şi-a fixat un obiectiv) vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi verişoarele latine Italia şi Portugalia. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri, cel puţin la nivel de combinaţie nefavorabilă socio-economică dacă nu şi de mentalitate.

Ca o caracteristică specială, anul trecut rata de părăsire a procesului de educaţie a fost mai mică pentru femei cu excepţia notabilă a doar trei state: Bulgaria, Cehia şi România ( fără comentarii !). În cazul nostru, invesrsiunea s-a produs exact anul trecut, după şase ani consecutivi în care se părea că ne-am aliniat la situaţia din majoritatea statelor UE.

Dar cel mai important aspect al acestei probleme, care se reflectă în capacitatea de a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare, este creşterea masivă a ecartului între noi şi media UE, de la doar 17% în anul 2006 până la 73% (!!) în 2016. Practic, ne vom confrunta cu dificultatea de a avea membri productivi ai societăţii pe termen foarte îndelungat, fiind greu de reversat lipsa de pregătire la vârsta la care se putea desfăşura mai uşor acest proces.

Este o evoluţie care ne penaliza clar pe viitor în încercarea de a avea o economie competitivă şi care să crească ponderea producţiei cu valoare adăugată mai ridicată, singura capabilă să ne permită apropierea de Occident după ce vom epuiza resursa iniţială a nivelului relativ scăzut al salariilor.

Publicat la data de 13.9.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    14.9.2017, 9:40 am

    Ndea… vorba cântecului – Țara te vrea prost…
    De unde votaci ai Partidului Unic – PCR-FSN-PDSR-PSD dacă românii devin mai educați? Mai ia Partidul voturi după ce pe ministrul Educației îl doare în genunche de copiii (de ce cu trei ”i”?, toarșe ministru?) țării?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română