România își păstrează poziția în criza refugiaților și respinge obligativitatea cotelor calculate de Comisia Europeană, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, acesta fiind mandatul pe care vicepremierul Gabriel Oprea îl va avea la reuniunea extraordinară a JAI (a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană), care va avea loc pe 14 septembrie.
Președintele Iohannis: Am luat act cu nemulțumire
„Am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat După părerea mea nu va duce spre o soluționare. Oricum avem de-a face cu un proiect care prevede și detalii care poate n-ar fi fost necesare în această fază, a numărului de imigranți care vor putea fi repartizați în diferite state. Luni, 14 septembrie, se va reuni în ședința extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuție această chestiune. Din partea României va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuție în această dimineață, iar mandatul ministrului de Interne la conferința JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii„, a declarat șeful statului, într-o declarație de la Palatul Cotroceni.
Președintele a refuzat să explice dacă numărul maxim posibil pe care l-a prezentat până acum, de 1.705 refugiați, rămâne valabil:
„Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni și nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranții care vin in Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România și-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci și prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiați, ceea ce nu considerăm că este o soluție și nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic contabilicește aș putea spune, fără a consulta statele membre”, a argumentat acesta.
Bulgaria și România introduc în ecuație aderarea la Schengen
Vicepremierul bulgar Meglena Kuneva a declarat miercuri că aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen este parte a soluției pentru criza fără precedent ce afectează Uniunea Europeană.
Potrivit panului Juncker, Bulgaria ar trebui să preia 2.172 de refugiați.
Reamintim că, miercuri, șeful diplomației românești, Bogdan Aurescu, declarase la rândul său: „Aderarea României la spațiul Schengen, mai ales în aceste condiții în care spațiul Schengen este supus unor presiuni din punct de vedere securitar, al migrației ar întări securitatea spațiului Schengen, ar aduce o contribuție de fond în întărirea frontierelor europene. Avem nu doar drepturi, cât și obligații, solidaritatea europeană trebuie să funcționeze în dublu sens. Nu este vorba de o condiționare, dar (…) aderarea la Schengen a României (…) nu ar face altceva decât să întărească acest spațiu și securitatea spațiului european în ansamblul său”.
Planul lui Jean- Claude Juncker, în cifre
- Vor fi relocați 160.000 de refugiați
- Costul programului este de 870 milioane de euro
- Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant preluat
- Pentru Italia, Grecia și Ungaria (statele de unde se preiau refugiații) se acordă suplimentar câte 500 de euro (cheltuieli de transport) pentru fiecare refugiat relocat
- Sunt exceptate de la preluarea de refugiați, pentru cel mult un an, statele care au fost afectate de inundații, seisme etc. Vor contribui însă, la acest program, cu sume ce reprezintă 0,002% din PIB-ul țării respective.
Grupul de la Vișegrad, împotriva cotelor, caută înțelegere
Miniștrii de extrene din Grupul Vișegrad 4 (Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia) își mențin poziția împotriva cotelor obligatorii și vor avea vineri, 11 septembrie, la Praga, o întâlnire cu omologii lor din Luxemburg și Germania, Jean Asselborn și Frank-Walter Steinmeier (partenerul de coaliție al Angelei Merkel).
Vor discuta despre abordările diferite privind criza refugiaților, și este de așteptat ca reprezentanții central-europeni să încerce să ajungă la o înțelegere mutuală, care să-i ajute la reuniunea extraordinară a JAI ce urmează să aibă loc pe 14 septembrie, unde va trebui votat planul lui Jean-Claude Juncker.
Statele estice, un pas înapoi
Dacă România susține tot mai răspicat că se opune cotelor obligatorii și insistă pe cota de 1.705 refugiați (care era, oricurm mai mică decât ceea ce i se recomandase în luna mai), celelalte state din fostul Bloc Comunist par să facă un pas înapoi.
Premierul polonez, Ewa Kopacz (foto) a declarat, după anunțarea Planului Juncker, că țara sa ia în considerare creșterea numărului de refugiați pe care-i va prelua. Polonia anunțase că nu poate reloca decât 2.000 de persoane, dar miercuri a mai primit 9,287, astfel încât figurează în programul Comisiei Europene cu un total de aproape12.000.
Slovacia, cea mai vehement împotriva cotelor, nu trebuie să preia decât 2,287, dar poziția inițială a fost în favoarea a doar câteva sute de persoane și, în plus, acelea ”să fie creștine.” Slovacia rămâne, însă, împotriva cotelor obligatorii.
Acum, premierul Ribert Fico, cel care susținea încă săptămâna trecută că planul este “o nebunie”, a declarat că țara sa se va opune în continuare cotelor obligatorii, dar noul program al lui Jean-Claude Juncker are și câte puncte foarte bune, scrie Reuters. “Apreciem măsurile propuse, inclusiv protecția granițelor în Italia și Grecia și suntem pregătiți să contribuim financiar și cu prezență militară sau tehnică”, a spus premierul slovac, adăugând, însă: “Cotele sunt iraționale și nu rezolvă nimic”.
S-au mai opus și statele baltice, dar premierul Letoniei, Laimdota Straujuma, a declarat miercuri că țara sa își va face datoria și va prelua cota ce-i revine, dacă statele UE vor accepta programul propus de Jean-Claude Juncker.
Spania, un alt stat reticent în privința cotelor, și cu una dintre cele mai mari rate de șomaj din Europa, se va conforma și ea: “Vom prelua refugiații pe care Uniunea Europeană ne cere să-i relocăm”, a afirmat vicepremierul Soraya Saenz de Santamaria.
Respingerea programului, teoretic imposibilă
Pentru ca programul de relocare prezentat miercuri să fie aplicat, este nevoie de vot calificat în Consiliul JAI, adică de minim 55% din voturi (16 din 28 de state).
Mai există posibilitatea ca planul de urgență să pice cu votul a cel puțin 4 state membre care însumează peste 35% din populația UE. Această variantă este însă improbabilă, matematic: Polonia – 38,5 milioane locuitori, Cehia – 10,5 milioane, Slovacia – 5,4 milioane, România – 20 milioane, în timp ce UE are 508 de milioane de locuitori.
Cine refuză, plătește
Deocamdată, planul prezentat de președintele Comisiei Europene nu conține sancțiuni, ci doar compensații, în cazul în care un stat membru invocă motive obiective pentru care nu poate adăposti numărul de refugiați ce i s-a repartizat.
În caz de inundații sau seisme, CE poate accepta că nu există spații de cazare suficiente, întrucât trebuie adăpostiți sinistrații din țara respectivă.
În acest caz, un stat se poate prevala doar un an de acest motiv, dar va plăti o contribuție de 0,002% din PIB la fondul de ajutorare a imigranților.
Lucrurile s-ar putea să meargă chiar mai departe, însă, pe măsură ce valurile de refugiați se vor succeda.
Acum câteva zile, cancelarul austriac Werner Faymann (foto), revoltat de atitudinea statelor din Europa centrală, a cerut ca țările care vor refuza cota repartizată prin programul CE să plătească penalități. Eventual, să li se reducă fondurile europene alocate. “Este inacceptabil ca unele națiuni, care nu sunt personal afectate, să refuze să se implice într-o soluție comună”, a declarat Werner Fayman, citat de CNS News.
