Proiectul cablului submarin între România și Turcia nu se va regăsi în viitoarea strategie energetică a României, întrucât turcii nu mai sunt interesați de acest proiect, a declarat joi Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Nu cred în proiectul cablului submarin și o să vă spun de ce. Nu este o zonă stabilă în momentul de față. În plus, fiind un proiect care implică mai multe țări, trebuie să existe interes din ambele părți. Turcii nu au un interes pentru acest proiect, pentru că ei vor să crească gradul de conectivitate în curent alternativ și nu în curent continuu. Turcia nu cred că va aloca bani pentru acest proiect”, a spus Corina Popescu, în cadrul conferinței Focus Energetic.
Potrivit acesteia, proiectul prevedea inclusiv traversarea apelor teritoriale bulgărești, ceea ce l-ar fi făcut și mai greu de realizat. „Acest proiect nu se va regăsi, probabil, în strategia energetică”, a completat oficialul ministerial.
Ministerul Energiei elaborează, în prezent, o nouă strategie energetică a României până în perioada 2030, document care va fi gata în luna octombrie.
O idee veche de 14 ani
În ianuarie 2014, ministrul delegat pentru Energie de la acea dată, Constantin Niță, și ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Taner Yildiz, au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în dezvoltarea interconexiunilor din domeniul energiei electrice, care va permite crearea unei facilități alternative pentru schimbul de electricitate dintre cele două țări, inclusiv prin cablu submarin, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.
Cablul submarin România — Turcia era descris la acea dată drept un proiect de interes pan-european „cu o contribuție importantă în dezvoltarea pieței regionale de electricitate în perspectiva integrării acesteia în piața UE, o soluție pentru exportul de energie pe piața din Turcia și pe piețele adiacente”.
Ideea acestui proiect a fost lansată pentru prima dată în 2002, de către Guvernul Năstase.
Noile fundamente politice ale proiectului fuseseră puse în 2013, în cadrul unei vizite oficiale a premierului Ponta la Ankara. “România are excedent de energie, iar Turcia, o ţară în dezvoltare, are nevoie să importe. Sunt convins că, prin sprijin politic, proiectul se va finaliza”, spunea Ponta după o întâlnire cu omologul de la acea dată- Recep Tayyp Erdogan.
Fostul ministru Constantin Niță a cerut ulterior companiilor private să se implice în acest proiect, însă acestea au refuzat.
În februarie 2014, Departamentul pentru Energie s-a reorientat- a cerut Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro fiecare la înființarea companiei de proiect privind cablul submarin.
În 2014, cele 7 companii de stat au aprobat în forurile de conducere interne participarea la proiect, dar în câteva luni unele au dat înapoi: Romgaz a votat amânarea implicării companiei în proiect, Fondul Proprietatea, acționar minoritar Nuclearelectrica, a cerut în instanță respingerea cererii de înregistrare la Registrul Comerţului a deciziei AGA de asociere în proiectul cu Turcia.
În februarie 2015 Transelectrica şi firma italiană Prysmian PowerLink decideau, prin memorandum semnat la sediul Guvernului, constituirea unei echipe de experţi şi specialişti care să elaboreze ”studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între România şi Turcia”.
