România, în menghina datoriilor europene. Stolojan şi Dăianu comentează situaţia

Preşedintele Traian Băsescu a criticat, sâmbătă, la plecarea spre Bruxelles, la summitul de toamnă al Consiului European, pe liderii zonei euro pentru indecizia în privinţa datoriilor Greciei. Şeful statului a arătat că din această cauză România este nevoită să plătească dobânzi mai mari la împrumuturile pentru susţinerea deficitului bugetar, dorit la maximum 3% din PIB, în anul 2012. Astfel, România pare să urmeze Polonia în atitudinea pe care o va avea la Consiliul European de toamnă, programat duminică la Bruxelles.

(Citeşte şi: Salvarea se amână cu 3 zile. Băsescu a cerut ca băncile din eurozonă să nu retragă capital din România)

Daniel Dăianu şi Teodor Stolojan au explicat pentru cursdeguvernare.ro criticile lui Traian Băsescu.

Dăianu: Incapacitatea de a lua decizii în zona euro face ca și creșterea economică de 2% a României să fie nerealizabilă

Fostul ministru de finanțe Daniel Dăianu a declarat, duminică, pentru cursdeguvernare.ro, că întârzirea unor decizii clare privind criza datoriilor suvernae din zona euro afectează direct România, făcând ca prognoza de creștere de 3,5%-4% pe anul 2012 să devină fantezistă și chiar 2% să fie nerealizabil.

El a comparat zona euro cu o casă în flăcări și care are nevoie de reconstrucție.

”Rezolvarea problemei din zona euro este structurală, pentru că aici trebuie să facem distincția între managementul de criză și rezolvarea de fond, structurală. De pildă, când arde o casă, caut să sting incendiul, dar oamenii, după aceea, trebuie să se adăpostească, pe urmă trebuie să refac casa. Casa asta trebuie reconstruită, ea are niște defecte structurale. Deci în momentul de față efortul cel mai mare este de a gestiona criza, care se poate face prin încercarea de a restructura datoria publică a Greciei în mod ordonat – pentru că acea țară este instoventă –, trebuie să mărim forța de intervenție a fondului de salvare, pentru a încerca să îngrădim infectarea”, a spus Dăinau.

Economistul înțelege, însă, dificultățile politice care împiedică guvernele din zona euro să ia decizii, dar avertizează asupra ueni întregi serii de probleme create României de situația din zona euro:

• ”Ne afectează sever, pentru că necazurile din zona euro plus indecizia politică, o incapacitate de a adopta măsuri, de a reconstrui casa, așa cum se cuvine, creează o mare nervozitate pe piețe. Nervozitatea pe piețe conduce la marje crescute, ca pentru toate țările, în afară de Germania, care dă standardul în Europa, pentru toate țările cresc marjele, inclusiv pentru țările cu ratingul AAA.
• Asta înseamnă că și costul finanțărilor pentru România, al deficitelor publice sau private a crescut în ultimele luni.
• Această incertitudine și criza din zona euro, pe plan european, dar și în lume, alimentează temerile față de perspectiva unui nou val de recesiune, pentru că neîncrederea întărește o profeție care se poate împlini singură, adică deciziile de investiții sunt amânate, consumul este și el afectat.
• Toate acestea conduc la o încetinire a activității economice și pot să ducă la un nou val de recesiune, ceea ce la un moment dat trage economia României în jos. Pentru că noi avem o economie anexă, depindem foarte mult de ce se întâmplă în Europa.
• Prin urmare, perspectiva de creștere care era prognozată a devenit o fantezie, nu mai e realistă. Ceea ce e mai grav este că și 2% – o prognoză corectată- devine și ea mai nerealizabilă, dacă perspectiva de reintrare în recesiune se conturează ca fiind inevitabilă. Deci, intrarea în recesiune aruncă pentru România cifrele pe baza cărora s-a construit bugetul și introduce o dificultate suplimentară foarte mare de finanțare a deficitelor, pentru că ești lovit prin faptul că îți crește costul de finanțare a deficitului bugetar și finanțarea în sectorul privat, ai încasări bugetare diminuate, ceea ce înseamnă că ți se cască deficitul bugetar, dacă nu iei măsuri colective.
• Este afectată și încrederea pieței în interior, pentru că sunt influențate decizii de investiții în economia internă și chiar consumul intern. Prin urmare, ai o împletire de cel puțin 3 factori, care va face ca acest control al agregatelor macro în 2012 să fie și mai dificil”.

În privința bugetului României pe anul 2012, cea mai mare presiune va fi pe încasările din taxe și impozite, care au o rată scăzută.

”Problema particulară a României rezultă din nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale. Una este să ai o corecție de cheltuieli de 4% când veniturile bugetare sunt peste 40% din PIB, e suportabil, dar ca să faci o corecție de 4% – cam atât ne-ar trebui nouă – la venituri bugetare de 30%, asta înseamnă mai bine de 10% din buget”, a explicat Daniel Dăianu.

Profesorul Dăianu identifică, însă, și o veste bună – în privința inflației.

”O singură știre bună ar fi că vom avea o presiune de pe latura cererii mai mică, în ceea ce privește inflația, adică, puseul inflaționist, dacă va fi, va fi legat de creșterea prețului la alimente, dacă nu vom avea un an agricol bun, și prețuri administrate. Inflația nu va fi, zic eu, o problemă în 2012, ca și deficitul de cont curent. Nici acolo nu vom avea o criză, dar vom avea o problemă de finanțare a deficitului bugetar”, a arătat economistul.

(Citeşte şi: Dobânzile care ne complică gradul de îndatorare. 40% din PIB, datoria „americană” a României)

Stolojan – o viziune istorică: România a mai trecut prin situația asta în 1978

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan consideră că întârzierea unor decizii ferme la nivel european se răsfrânge direct asupra României, în trei moduri:

• Dobânzile sunt mai mari pe piețele financiare, pe de altă parte, dacă această stare de incertitudine continuă – să nu uităm că operațiuinile interbancare sunt blocate în zona euro și asta generează multă incertitudine – băncile nu au încredere să se împrumute unele pe altele.
• Din cauza acestui blocaj, e posibil ca zona euro să intre în recesiune și atunci impactul asupra României este direct, pentru că 70% din exportul nostru e pe țări din zona euro.
• În al treilea rând, să nu uităm că România are obligația de a lua toate măsurile de a îndeplini criteriile de aderare la zona euro.

Europarlamentarul compară situația actuală a României cu impactul suportat în perioada 1970-1978, când România a accesat împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional, dar, din cauza crizei petrolului, dobânda de referință LIBOR la dolar a crescut de la 3% la 17% la intervenția Statelor Unite.

”Statele care nu sunt în zona euro nu suportă costurile acelui Fond de stabiliatte, dar suferă impactul de pe piețele financiare, pentru că această îngrijorare de pe piețele financiare internaționale, această încetinire a fluxurilor de capital afectează toate țările.

Nu e prima dată când ne întâlnim cu acest gen de fenomene. A fost o perioadă, în 1970-1978, când România s-a împrumutat foarte mult pentru a face acele retehnologizări. Atunci s-au făcut Fabrica de Calculatoare Felix, Dacia și pe urmă a  fost șocul petrolului, din 1978, și SUA, care au luat măsura să doboare inflația, au dus dobânda LIBOR la dolar la 17%. Or, toate țările din lume, inclusiv România, a trebuit să plătească la împrumuturile luate dobânzi mai mari. Deci aceste lucruri nu sunt noi, ele se repetă la fiecare criză”, a conchis Theodor Stolojan.

Fostul prim-ministru subliniază şi avantajele de care România nu va mai beneficia când va ajunge în zona euro, ca urmare a acestei crize.

”La noi inflaţia e o luptă continuă de 22 de ani și vom lupta mult timp cu ea. Deci, aveam nişte avantaje. La ora actuală, prin faptul că, intrând în zona euro, nu vom mai benficia de dobânzile scăzute, am pierdut”, a arătat Stolojan.