România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european

De Marin Pana | 17.8.2014 .

Prețurile din România s-au situat anul trecut exact la același nivel față de media UE ca și în 2009, primul an în care s-au manifestat deplin efectele crizei economice, respectiv 57,5%. Valorile maxime fuseseră atinse în 2007 și 2008 (63,8% și, respectiv, 63,2%), la cursuri de schimb medii anuale mult sub cele din 2009 și 2013.

Astfel, s-a ajuns în situația în care mărfurile și serviciile de la noi să fie mai scumpe decât cele din Polonia cu 2% și decât cele din Bulgaria cu 19%, iar ecartul față de cele din Ungaria s-a diminuat la doar patru procente. În intervalul 2008 – 2013, nivelul relativ al prețurilor din Polonia față de media UE 28 s-a redus cu 18% iar cel al prețurilor din Ungaria cu 14%.

CLICK pentru mărire

Dacă țările admise în UE din 2004 încoace și cu regim valutar de flotare controlată (excepția din tabel este Bulgaria, care are moneda indexată față de euro la valoarea fostei mărci germane) au avut un nivel maxim al prețurilor în 2008, marile economii din Zona Euro au consemnat valori maxime de-abia în 2009.

Ulterior, ele au utilizat reducerea relativă a prețurilor pentru a crește nivelul de trai exprimat prin PIB la paritatea puterilor de cumpărare standard. Germania este campioana apropierii prețurilor interne de media UE, în timp ce Franța și Spania au făcut progrese mai mici iar Italia a avut o traiectorie ascendentă din 2010 și până în prezent.Singura mare putere economică ce utilizează moneda proprie și nu euro, Marea Britanie a avut o evoluție a prețurilor în contratimp cu cea din Zona Euro.

Importanța prețurilor relative constă în aceea că ele folosesc la ajustarea PIB pe locuitor exprimat în euro în funcție de prețurile din țara analizată. Dacă media prețurilor din acea țară este sub 100%, PIB-ul pe locuitor se amplifică iar dacă este peste 100% se dminuează corespunzător.

De exemplu, dacă luăm rezultatul activității economice în euro, România are un PIB pe locuitor de doar 31% din media UE. Dar, întrucât prețurile sunt mai mici cu circa 42% decât cele medii din UE, este CA ȘI CUM am avea un PIB de 54% din media UE iar prețurile ar fi cele medii din UE. Prin urmare, creșterea nivelului de trai echivalent se poate face ori prin creșterea PIB în raport cu media UE ori prin reducerea prețurilor relative, ori prin ambele metode.

Dacă ne uităm la evoluțiile din Polonia, se poate observa ușor cum perechea din 2008, de 56% PIB/locuitor la pps la 69% din prețurile europene, s-a inversat în 2013 la 68% PIB/locuitor la pps în condițiile unor prețuri de 56% din cele medii europene. Așadar, contribuția cea mai importantă la creșterea nivelului de trai de acolo a avut-o nu atât rezultatul economic exprimat în euro, cât reducerea prețurilor relative.

Ajustarea cursului de schimb, prin posibilitatea creeată de flotarea controlată, a jucat un rol esențial în acest sens. România a avut și ea un proces similar, dar mai puțin performant. Decalajul de șase procente din 2008 dintre prețurile relative față de Polonia a fost anulat și chiar ușor inversat în 2013. Ceea ce spune multe despre competitivitatea mărfurilor din cele două țări și explică deficitul cronic din schimburile pe această relație.

CLICK pentru mărire

Trebuie subliniat, însă, că diminuarea nivelului relativ de preț are semnificații net diferite pentru statele puternic dezvoltate și cele care vor să le ajungă din urmă. Dacă pentru Germania sau Franța, convergența înseamnă reducerea prețurilor relative, pentru Polonia sau România, același proces inevitabil de convergență ar fi însemnat majorarea prețurilor relative.

De aceea, soluția corectă pe termen lung este majorarea PIB/locuitor exprimat în euro sensibil peste peste cea a prețurilor relative. Nu diminuarea acestora din urmă pentru a creea pe moment o atenuare a efectelor date de imposibilitatea de a crește într-un ritm mai alert, prin care să se reducă decalajele față de țările dezvoltate.

Performanțele date de reducerea diferită a prețurilor relative, în contextul unor abordări economice diferite, se văd foarte ușor la nivelul primelor patru economii din UE. Germania a avut cel mai mult de câștigat iar Franța s-a menținut și a avansat ușor, în timp ce Italia (aflată în Zona Euro) a pierdut teren, dar mai puțin decât Marea Britanie, care (beneficiară a clauzei de opt-out, prin care nu trebuie să adopte euro) a ținut să utilizeze moneda proprie.

Dintre colegele noastre regionale, Slovacia este cea care a performat în acest joc. Ea a reușit să crească nivelul de trai mai puțin decât Polonia sau România, dar nu va avea de-a face cu revenirea inevitabilă (pe o piață unică tot mai extinsă) la niveluri mai înalte a prețurilor relative.

Publicat la data de 17.8.2014 .

Un raspuns

  1. Ando
    25.8.2014, 8:21 pm

    Nu vad problema cu RO. Din 2009, AMBELE PIB/capita nominal si la standard PPS au crescut in raport cu media UE. Deci no problem?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română