România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european

De Marin Pana | 17.8.2014 .

Prețurile din România s-au situat anul trecut exact la același nivel față de media UE ca și în 2009, primul an în care s-au manifestat deplin efectele crizei economice, respectiv 57,5%. Valorile maxime fuseseră atinse în 2007 și 2008 (63,8% și, respectiv, 63,2%), la cursuri de schimb medii anuale mult sub cele din 2009 și 2013.

Astfel, s-a ajuns în situația în care mărfurile și serviciile de la noi să fie mai scumpe decât cele din Polonia cu 2% și decât cele din Bulgaria cu 19%, iar ecartul față de cele din Ungaria s-a diminuat la doar patru procente. În intervalul 2008 – 2013, nivelul relativ al prețurilor din Polonia față de media UE 28 s-a redus cu 18% iar cel al prețurilor din Ungaria cu 14%.

CLICK pentru mărire

Dacă țările admise în UE din 2004 încoace și cu regim valutar de flotare controlată (excepția din tabel este Bulgaria, care are moneda indexată față de euro la valoarea fostei mărci germane) au avut un nivel maxim al prețurilor în 2008, marile economii din Zona Euro au consemnat valori maxime de-abia în 2009.

Ulterior, ele au utilizat reducerea relativă a prețurilor pentru a crește nivelul de trai exprimat prin PIB la paritatea puterilor de cumpărare standard. Germania este campioana apropierii prețurilor interne de media UE, în timp ce Franța și Spania au făcut progrese mai mici iar Italia a avut o traiectorie ascendentă din 2010 și până în prezent.Singura mare putere economică ce utilizează moneda proprie și nu euro, Marea Britanie a avut o evoluție a prețurilor în contratimp cu cea din Zona Euro.

Importanța prețurilor relative constă în aceea că ele folosesc la ajustarea PIB pe locuitor exprimat în euro în funcție de prețurile din țara analizată. Dacă media prețurilor din acea țară este sub 100%, PIB-ul pe locuitor se amplifică iar dacă este peste 100% se dminuează corespunzător.

De exemplu, dacă luăm rezultatul activității economice în euro, România are un PIB pe locuitor de doar 31% din media UE. Dar, întrucât prețurile sunt mai mici cu circa 42% decât cele medii din UE, este CA ȘI CUM am avea un PIB de 54% din media UE iar prețurile ar fi cele medii din UE. Prin urmare, creșterea nivelului de trai echivalent se poate face ori prin creșterea PIB în raport cu media UE ori prin reducerea prețurilor relative, ori prin ambele metode.

Dacă ne uităm la evoluțiile din Polonia, se poate observa ușor cum perechea din 2008, de 56% PIB/locuitor la pps la 69% din prețurile europene, s-a inversat în 2013 la 68% PIB/locuitor la pps în condițiile unor prețuri de 56% din cele medii europene. Așadar, contribuția cea mai importantă la creșterea nivelului de trai de acolo a avut-o nu atât rezultatul economic exprimat în euro, cât reducerea prețurilor relative.

Ajustarea cursului de schimb, prin posibilitatea creeată de flotarea controlată, a jucat un rol esențial în acest sens. România a avut și ea un proces similar, dar mai puțin performant. Decalajul de șase procente din 2008 dintre prețurile relative față de Polonia a fost anulat și chiar ușor inversat în 2013. Ceea ce spune multe despre competitivitatea mărfurilor din cele două țări și explică deficitul cronic din schimburile pe această relație.

CLICK pentru mărire

Trebuie subliniat, însă, că diminuarea nivelului relativ de preț are semnificații net diferite pentru statele puternic dezvoltate și cele care vor să le ajungă din urmă. Dacă pentru Germania sau Franța, convergența înseamnă reducerea prețurilor relative, pentru Polonia sau România, același proces inevitabil de convergență ar fi însemnat majorarea prețurilor relative.

De aceea, soluția corectă pe termen lung este majorarea PIB/locuitor exprimat în euro sensibil peste peste cea a prețurilor relative. Nu diminuarea acestora din urmă pentru a creea pe moment o atenuare a efectelor date de imposibilitatea de a crește într-un ritm mai alert, prin care să se reducă decalajele față de țările dezvoltate.

Performanțele date de reducerea diferită a prețurilor relative, în contextul unor abordări economice diferite, se văd foarte ușor la nivelul primelor patru economii din UE. Germania a avut cel mai mult de câștigat iar Franța s-a menținut și a avansat ușor, în timp ce Italia (aflată în Zona Euro) a pierdut teren, dar mai puțin decât Marea Britanie, care (beneficiară a clauzei de opt-out, prin care nu trebuie să adopte euro) a ținut să utilizeze moneda proprie.

Dintre colegele noastre regionale, Slovacia este cea care a performat în acest joc. Ea a reușit să crească nivelul de trai mai puțin decât Polonia sau România, dar nu va avea de-a face cu revenirea inevitabilă (pe o piață unică tot mai extinsă) la niveluri mai înalte a prețurilor relative.

Publicat la data de 17.8.2014 .

Un raspuns

  1. Ando
    25.8.2014, 8:21 pm

    Nu vad problema cu RO. Din 2009, AMBELE PIB/capita nominal si la standard PPS au crescut in raport cu media UE. Deci no problem?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română