Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european

de Marin Pana 17.8.2014

Prețurile din România s-au situat anul trecut exact la același nivel față de media UE ca și în 2009, primul an în care s-au manifestat deplin efectele crizei economice, respectiv 57,5%. Valorile maxime fuseseră atinse în 2007 și 2008 (63,8% și, respectiv, 63,2%), la cursuri de schimb medii anuale mult sub cele din 2009 și 2013.

Astfel, s-a ajuns în situația în care mărfurile și serviciile de la noi să fie mai scumpe decât cele din Polonia cu 2% și decât cele din Bulgaria cu 19%, iar ecartul față de cele din Ungaria s-a diminuat la doar patru procente. În intervalul 2008 – 2013, nivelul relativ al prețurilor din Polonia față de media UE 28 s-a redus cu 18% iar cel al prețurilor din Ungaria cu 14%.

CLICK pentru mărire

Dacă țările admise în UE din 2004 încoace și cu regim valutar de flotare controlată (excepția din tabel este Bulgaria, care are moneda indexată față de euro la valoarea fostei mărci germane) au avut un nivel maxim al prețurilor în 2008, marile economii din Zona Euro au consemnat valori maxime de-abia în 2009.

Ulterior, ele au utilizat reducerea relativă a prețurilor pentru a crește nivelul de trai exprimat prin PIB la paritatea puterilor de cumpărare standard. Germania este campioana apropierii prețurilor interne de media UE, în timp ce Franța și Spania au făcut progrese mai mici iar Italia a avut o traiectorie ascendentă din 2010 și până în prezent.Singura mare putere economică ce utilizează moneda proprie și nu euro, Marea Britanie a avut o evoluție a prețurilor în contratimp cu cea din Zona Euro.

Importanța prețurilor relative constă în aceea că ele folosesc la ajustarea PIB pe locuitor exprimat în euro în funcție de prețurile din țara analizată. Dacă media prețurilor din acea țară este sub 100%, PIB-ul pe locuitor se amplifică iar dacă este peste 100% se dminuează corespunzător.

De exemplu, dacă luăm rezultatul activității economice în euro, România are un PIB pe locuitor de doar 31% din media UE. Dar, întrucât prețurile sunt mai mici cu circa 42% decât cele medii din UE, este CA ȘI CUM am avea un PIB de 54% din media UE iar prețurile ar fi cele medii din UE. Prin urmare, creșterea nivelului de trai echivalent se poate face ori prin creșterea PIB în raport cu media UE ori prin reducerea prețurilor relative, ori prin ambele metode.

Dacă ne uităm la evoluțiile din Polonia, se poate observa ușor cum perechea din 2008, de 56% PIB/locuitor la pps la 69% din prețurile europene, s-a inversat în 2013 la 68% PIB/locuitor la pps în condițiile unor prețuri de 56% din cele medii europene. Așadar, contribuția cea mai importantă la creșterea nivelului de trai de acolo a avut-o nu atât rezultatul economic exprimat în euro, cât reducerea prețurilor relative.

Ajustarea cursului de schimb, prin posibilitatea creeată de flotarea controlată, a jucat un rol esențial în acest sens. România a avut și ea un proces similar, dar mai puțin performant. Decalajul de șase procente din 2008 dintre prețurile relative față de Polonia a fost anulat și chiar ușor inversat în 2013. Ceea ce spune multe despre competitivitatea mărfurilor din cele două țări și explică deficitul cronic din schimburile pe această relație.

CLICK pentru mărire

Trebuie subliniat, însă, că diminuarea nivelului relativ de preț are semnificații net diferite pentru statele puternic dezvoltate și cele care vor să le ajungă din urmă. Dacă pentru Germania sau Franța, convergența înseamnă reducerea prețurilor relative, pentru Polonia sau România, același proces inevitabil de convergență ar fi însemnat majorarea prețurilor relative.

De aceea, soluția corectă pe termen lung este majorarea PIB/locuitor exprimat în euro sensibil peste peste cea a prețurilor relative. Nu diminuarea acestora din urmă pentru a creea pe moment o atenuare a efectelor date de imposibilitatea de a crește într-un ritm mai alert, prin care să se reducă decalajele față de țările dezvoltate.

Performanțele date de reducerea diferită a prețurilor relative, în contextul unor abordări economice diferite, se văd foarte ușor la nivelul primelor patru economii din UE. Germania a avut cel mai mult de câștigat iar Franța s-a menținut și a avansat ușor, în timp ce Italia (aflată în Zona Euro) a pierdut teren, dar mai puțin decât Marea Britanie, care (beneficiară a clauzei de opt-out, prin care nu trebuie să adopte euro) a ținut să utilizeze moneda proprie.

Dintre colegele noastre regionale, Slovacia este cea care a performat în acest joc. Ea a reușit să crească nivelul de trai mai puțin decât Polonia sau România, dar nu va avea de-a face cu revenirea inevitabilă (pe o piață unică tot mai extinsă) la niveluri mai înalte a prețurilor relative.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.8.2014

Un raspuns

  1. Ando
    25.8.2014, 8:21 pm

    Nu vad problema cu RO. Din 2009, AMBELE PIB/capita nominal si la standard PPS au crescut in raport cu media UE. Deci no problem?

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicatul Europol sesizează CSAT: Serviciile de criminalistică, ordine publică, operațiuni speciale, nu mai pot funcționa 24 de ore pe zi

Vladimir Ionescu

Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol” i-a solicitat marți preşedintelui Klaus Iohannis convocarea Consiliului de Apărare a Țării (CSAT) pentru a rezolva de urgență situația creată de… Mai mult

Stiri

Judecătoarea care a primit mită în Dosarul Transferurilor, condamnată definitiv la 7 ani de închisoare

Vladimir Ionescu

Fosta judecătoare Geanina Terceanu (foto), cea care a judecat în prima instanță Dosarul Transferurirlor, a fost condamnată marți la șapte ani de închisoare, pentru mita… Mai mult

Stiri

Întâlnirea Antonio Tajani – Viorica Dăncilă: Am cerut guvernului român să continue consolidarea statului de drept

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Viorica Dăncilă, organizată la finalul discuțiilor purtate marți la… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANAF: Nu avem o definiție a evaziunii fiscale, ne propunem să modificăm legea

Razvan Diaconu

Fiscul intenţionează să modifice Legea evaziunii fiscale pentru a se introduce o definiţie a acesteia, a declarat marţi Daniel Tudor, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de… Mai mult

Stiri

Parlamentul a aprobat înființarea comisiei speciale de anchetă a activității SPP

Razvan Diaconu

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat marţi, cu 225 de voturi ”pentru” şi 106 voturi ”împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a… Mai mult

Stiri

ANRM: OMV Petrom și ExxonMobil vor spori cu peste 50% producția României, cu gazele naturale din Marea Neagră

Vladimir Ionescu

ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră. România va ajunge la… Mai mult