România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european

de Marin Pana | 17.8.2014 .

Prețurile din România s-au situat anul trecut exact la același nivel față de media UE ca și în 2009, primul an în care s-au manifestat deplin efectele crizei economice, respectiv 57,5%. Valorile maxime fuseseră atinse în 2007 și 2008 (63,8% și, respectiv, 63,2%), la cursuri de schimb medii anuale mult sub cele din 2009 și 2013.

Astfel, s-a ajuns în situația în care mărfurile și serviciile de la noi să fie mai scumpe decât cele din Polonia cu 2% și decât cele din Bulgaria cu 19%, iar ecartul față de cele din Ungaria s-a diminuat la doar patru procente. În intervalul 2008 – 2013, nivelul relativ al prețurilor din Polonia față de media UE 28 s-a redus cu 18% iar cel al prețurilor din Ungaria cu 14%.

CLICK pentru mărire

Dacă țările admise în UE din 2004 încoace și cu regim valutar de flotare controlată (excepția din tabel este Bulgaria, care are moneda indexată față de euro la valoarea fostei mărci germane) au avut un nivel maxim al prețurilor în 2008, marile economii din Zona Euro au consemnat valori maxime de-abia în 2009.

Ulterior, ele au utilizat reducerea relativă a prețurilor pentru a crește nivelul de trai exprimat prin PIB la paritatea puterilor de cumpărare standard. Germania este campioana apropierii prețurilor interne de media UE, în timp ce Franța și Spania au făcut progrese mai mici iar Italia a avut o traiectorie ascendentă din 2010 și până în prezent.Singura mare putere economică ce utilizează moneda proprie și nu euro, Marea Britanie a avut o evoluție a prețurilor în contratimp cu cea din Zona Euro.

Importanța prețurilor relative constă în aceea că ele folosesc la ajustarea PIB pe locuitor exprimat în euro în funcție de prețurile din țara analizată. Dacă media prețurilor din acea țară este sub 100%, PIB-ul pe locuitor se amplifică iar dacă este peste 100% se dminuează corespunzător.

De exemplu, dacă luăm rezultatul activității economice în euro, România are un PIB pe locuitor de doar 31% din media UE. Dar, întrucât prețurile sunt mai mici cu circa 42% decât cele medii din UE, este CA ȘI CUM am avea un PIB de 54% din media UE iar prețurile ar fi cele medii din UE. Prin urmare, creșterea nivelului de trai echivalent se poate face ori prin creșterea PIB în raport cu media UE ori prin reducerea prețurilor relative, ori prin ambele metode.

Dacă ne uităm la evoluțiile din Polonia, se poate observa ușor cum perechea din 2008, de 56% PIB/locuitor la pps la 69% din prețurile europene, s-a inversat în 2013 la 68% PIB/locuitor la pps în condițiile unor prețuri de 56% din cele medii europene. Așadar, contribuția cea mai importantă la creșterea nivelului de trai de acolo a avut-o nu atât rezultatul economic exprimat în euro, cât reducerea prețurilor relative.

Ajustarea cursului de schimb, prin posibilitatea creeată de flotarea controlată, a jucat un rol esențial în acest sens. România a avut și ea un proces similar, dar mai puțin performant. Decalajul de șase procente din 2008 dintre prețurile relative față de Polonia a fost anulat și chiar ușor inversat în 2013. Ceea ce spune multe despre competitivitatea mărfurilor din cele două țări și explică deficitul cronic din schimburile pe această relație.

CLICK pentru mărire

Trebuie subliniat, însă, că diminuarea nivelului relativ de preț are semnificații net diferite pentru statele puternic dezvoltate și cele care vor să le ajungă din urmă. Dacă pentru Germania sau Franța, convergența înseamnă reducerea prețurilor relative, pentru Polonia sau România, același proces inevitabil de convergență ar fi însemnat majorarea prețurilor relative.

De aceea, soluția corectă pe termen lung este majorarea PIB/locuitor exprimat în euro sensibil peste peste cea a prețurilor relative. Nu diminuarea acestora din urmă pentru a creea pe moment o atenuare a efectelor date de imposibilitatea de a crește într-un ritm mai alert, prin care să se reducă decalajele față de țările dezvoltate.

Performanțele date de reducerea diferită a prețurilor relative, în contextul unor abordări economice diferite, se văd foarte ușor la nivelul primelor patru economii din UE. Germania a avut cel mai mult de câștigat iar Franța s-a menținut și a avansat ușor, în timp ce Italia (aflată în Zona Euro) a pierdut teren, dar mai puțin decât Marea Britanie, care (beneficiară a clauzei de opt-out, prin care nu trebuie să adopte euro) a ținut să utilizeze moneda proprie.

Dintre colegele noastre regionale, Slovacia este cea care a performat în acest joc. Ea a reușit să crească nivelul de trai mai puțin decât Polonia sau România, dar nu va avea de-a face cu revenirea inevitabilă (pe o piață unică tot mai extinsă) la niveluri mai înalte a prețurilor relative.

Publicat la data de 17.8.2014 .

Un raspuns

  1. Ando
    25.8.2014, 8:21 pm

    Nu vad problema cu RO. Din 2009, AMBELE PIB/capita nominal si la standard PPS au crescut in raport cu media UE. Deci no problem?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română