Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

de Marin Pana 17.11.2014

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a înregistrat o scădere în comparație cu 2012 atât pe ansamblul Uniunii Europene (de la -3,9% la -3,3%) cât și în Zona Euro (de la -3,7 % la -3,0 %).

Datele revizuite și publicate recent de Eurostat confirmă că, în același timp, datoria publică a crescut de la 85,2% la sfârşitul anului 2012 la 87,1 % la sfârşitul anului 2013, iar în zona euro (ZE-18) a crescut de la 90,7 % la 92,6 % din PIB.

Deficitul public

Luxembourg a înregistrat un mic excedent al bugetului public consolidat iar Germania s-a apropiat de o situație de echilibru.
16 state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, România, Slovacia, Finlanda și Suedia) s-au încadrat anul trecut în marja de deficit de 3% din PIB, stabilită drept criteriu de stabilitate financiară.

Reamintim că acest criteriu a plecat de la premiza teoretică a unei datorii publice de 60% contractată la o dobândă de 5% pe an. Ceea ce ar duce la un deficit de 3% rezervat pentru plata obligațiilor financiare contractate anterior pe fondul unui buget cu echilibru primar între venituri și cheltuielile curente.

10 state membre au consemnat valori ale deficitului public situate peste pragul de 3% din PIB, cele mai mari valori fiind înregistrate în Slovenia (-14,7%), Grecia (-12,7%), Irlanda (-7,2%) și Spania (-7,1%).

De reținut că pentru toate cele zece state nu a fost vorba despre un accident, deoarece pragul a fost depășit în fiecare dintre ultimii trei ani analizați.

Datoria publică

Datele arată că per total, nici UE și nici Zona Euro nu respectă criteriul datoriei publice mai mici de 60%. Doar 12 state relativ mici se încadrează în această cerință, performanțele cele mai bune fiind consemnate de Estonia (10,0 %), Bulgaria (18,9 %) și Luxemburg (23,1 %).

De altfel, datoria publică a crescut anul trecut în 22 de state membre ale UE și a scăzut în doar 6 state membre: Cehia, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania și Ungaria. Cele mai mari creșteri ale datoriei s-au înregistrat în Cipru (25,1% din PIB), Grecia (17,9% din PIB) și Slovenia (17,3% din PIB).

De remarcat, pe post de avertisment pentru noi, evoluția foarte rapid negativă a Sloveniei. Pornită în 2010 de la un confortabil 37,9% (exact nivelul României din 2013) și ajunsă, altminteri discret în planul imaginii publice internaționale, la un îngrijorător 70,9% din PIB anul trecut, pe fondul deficitului record de 14,7% menționat anterior.

Venituri și cheltuieli publice

Dacă în România veniturile publice s-au redus în 2013 față de 2012, de la 33% la 32% din PIB, în UE-28 evoluția a fost inversă, cu o creștere de la 45,4% la 45,7% din PIB.

Cheltuielile publice au fost în scădere, la fel ca și la noi (de la 49,3% spre 49,0%), dar ponderea cea mai importantă în reducerea deficitului a revenit creșterii încasărilor, nu reducerii cheltuielilor. Zona Euro (ZE-18) a reușit per total să strângă deficitul la nivelul de 3%, în condițiile unor venituri de 46,7% din PIB și ale unor cheltuieli de 49,7% din PIB.

Opt state din UE (Finlanda, Danemarca, Franța, Belgia, Suedia, Grecia, Slovenia și Austria) au avut niveluri ale veniturilor și cheltuielilor publice cumulate ca procentaj în PIB de peste 100 %. Pentru Grecia și Slovenia, nivelurile deosebit de ridicate ale cheltuielilor publice s-au datorat în mare parte intervențiilor de sprijinire a instituțiilor financiare.

România s-a aflat exact la polul opus, făcând parte dintre grupul de opt state membre ale UE ( pe locul 2 după Lituania și înainte de Letonia, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Irlanda și Polonia) care au raportat rate cumulate de venituri și cheltuieli publice situate sub 80 % din PIB. Altfel spus, din perspectiva practicii europene, statul român colectează și redistribuie relativ puțin.

Polonia, Slovacia, Bulgaria și țările baltice fac acest lucru pentru a favoriza o dezvoltare mai rapidă prin taxarea redusă a capitalurilor ( Irlanda și ea, însă mai degrabă influențată cultural de modelul economiei americane) dar cu prețul unor servicii de calitate mai slabă în învățământ, sănătate, administrație publică etc.

Astfel, paradoxal, statele occidentale dezvoltate au ajuns mai ”socialiste” decât cele din fostul bloc comunist. Cea mai mare parte a cheltuielilor publice din UE-28 a reprezentat-o redistribuirea veniturilor sub forma transferurilor sociale în numerar sau în natură. Transferurile sociale au reprezentat 44,4 % din cheltuielile totale în UE și 47,7 % în Zona Euro.

Veniturile din proprietate plătite – dintre care cea mai mare parte sunt reprezentate, în mod detașat, de plăți de dobânzi – au reprezentat 5,7 % din cheltuielile publice în UE-28 și 5,8 % în zona euro (ZE-18). Dacă se ține cont de ponderea veniturilor în PIB, rezultă că partea din veniturile publice alocată pentru achitarea obligațiilor financiare contractate de state a fost de 2,8% în UE și 2,9% în Zona Euro, adică periculos de aproape de pragul de 3%.

Ponderea funcției „protecție socială” a variat de la 25,2 % din PIB în Danemarca, 24,8 % în Finlanda și 24,4 % în Franța, la 11,3 % în Letonia (noi, cu vreo 12%, mai mult letoni decât francofoni).

Sănătatea a primit în medie la nivelul UE 7,3 % din PIB (noi am fost la jumătate), învățământul 5,3 % din PIB (noi cam la două treimi) iar serviciile generale ale administrațiilor publice 6,7 % din PIB (aici am fost peste media europeană, cu 7,2% din PIB).

Sunt câteva date importante care ar trebui luate în seamă la realizarea convergenței reale și alinierea la uzanțele europene în materie de buget. Cel puțin pentru a inversa tendința de reducere a implicării statului în domenile sociale și în taxarea afacerilor care se manifestă în prezent (cu slăbirea inevitabilă a rolului acestuia) și apropierea în perspectivă de starea de fapt din Occident.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.11.2014

2 comentarii

  1. casandra
    18.11.2014, 3:35 pm

    La achiziţii publice suntem încă binişor peste nivelul mediu UE. Administraţiile locale şi cea centrală încă mai au “de ronţăit”.
    La politici sociale (cumulate!)suntem în coada UE. Redistribuirea este un păcat de moarte în România.Am ajuns o junglă împuţită, nu o societate normală.

    • Cristian Grosu
      18.11.2014, 7:41 pm

      Păi dacă s-au tăiat investițiile, fondurile europene vin greu pentru că-s foarte controlate de OLAF, și nici privatizări nu mai sunt… Trebuie să trăiască și oamenii ăștia din ceva și să mai aibă și de politică, nu?

Lăsați un comentariu