vineri

29 martie, 2024

7 iulie, 2011

Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin banii?

Pentru a vă forma o opinie, în calitate de cetăţeni europeni, referitor la modul în care sunt strânşi şi cheltuiţi banii europeni, vă prezentăm cifrele esenţiale ale ultimului buget UE anual deja auditat şi poziţia României în context. Câteva caracteristici evidenţiază particularităţile naţionale şi permit tragerea unor concluzii pentru viitor.

Datele sunt cele definitive şi auditate pentru 2009, cu precizarea că aşa se procedează în mod obişnuit. De pildă, PIB –ul fiecărui stat trece prin trei stadii, fiind anunţat ca variantă operativă, provizorie, după ce se încheie anul la care se referă, în variantă semidefinitivă după încă un an şi în varianta finală, cea care permite analiza pe care v-o prezentăm, după doi ani.


Aşadar, în 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro în România. Din această sumă, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli agricole. Ca şi în celelalte state membre noi, procentajul în ceea ce priveşte cheltuielile agricole a fost sub media UE de 49%, fapt cauzat de măsurile tranzitorii stabilite la aderarea României la UE.

Politica regională a reprezentat 31% din cheltuieli, puţin sub media UE de 33%, din cauza faptului că programele de politică regională nu funcţionau încă în ritm normal. În 2009, România a fost una dintre puţinele ţări care a beneficiat de finanţări prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro, ceea ce reprezintă 21% din cheltuielile totale ale UE în România.

Contribuţii la bugetul UE

În 2009, România a contribuit cu 1.218,2 de milioane euro la bugetul UE şi a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole şi vamale în numele UE (poziţia resurse proprii tradiţionale), din care a reţinut 25% drept taxă administrativă.

Rambursarea excepţiilor constă în reglarea unei decizii din 2007 privind fondurile proprii, la care se adaugă rambursarea unei sume forfetare pentru Olanda şi Suedia şi JAI (justiţie şi afaceri interne) pentru Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie.

Partea care revenit României din “tortul european”


 

La un buget total de 118.361 milioane euro, România a beneficiat de 2.951,2 milioane euro, ceea ce înseamnă 2,49%, cam a patruzecea parte din total.

Sub media generală s-au plasat sectoarele cercetare şi dezvoltare, cu 0,44% (47,1 mil. euro din 10.750,6 mil. euro), agricultură, cu 2,09% ( 1.167.9 mil. euro din 55.877,3 mil.euro), libertate şi justiţie (36,5 mil. euro din 1.993 mil. euro) şi administraţie, cu 2,40% (18,3 mil. euro din 7.615,3 mil. euro).

Peste medie se află politica regională (fonduri structurale şi de coeziune), cu 2,7% (918,1 mil. euro din 33.932,9 mil. euro), acţiuni şi programe în afara UE, cu 7,75% (618,9 mil. euro din 7.982,9 mil. euro).

Campioni la creşterea bugetului naţional

 

Într-o statistică privind creşterea bugetelor naţionale ale statelor membre UE, comparativ cu evoluţia bugetului UE pe ultimii zece ani, România se plasează detaşat pe primul loc, cu o majorare de +235%, devansând ţările baltice, Slovacia, Bulgaria şi Cehia.

În acelaşi interval de timp, 1999 – 2009, bugetul UE a crescut cu doar 42%, sub majorarea din toate ţările membre cu excepţia Germaniei, Suediei şi a Austriei.

Deşi acum ne plângem de sumele insuficiente alocate diverselor sectoare bugetare şi protecţiei sociale, trebuie să reţinem că de la doar 13,24 miliarde euro în anul de criză 1999, bugetul statului român a urcat la 46,78 miliarde euro în 2009. Este rezultatul devoltării activităţii productive, dar şi al intrării în Uniunea Europeană şi al aprecierii monedei naţionale, situată actualmente la nivelul nominal de curs din septembrie 2005.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

9 răspunsuri

  1. ” Campioni la creşterea bugetului naţional

    Într-o statistică privind creşterea bugetelor naţionale ale statelor membre UE, comparativ cu evoluţia bugetului UE pe ultimii zece ani, România se plasează detaşat pe primul loc, cu o majorare de +235%, devansând ţările baltice, Slovacia, Bulgaria şi Cehia. ( DE CE ? – s.n. )

    În acelaşi interval de timp, 1999 – 2009, bugetul UE a crescut cu doar 42%, sub majorarea din toate ţările membre cu excepţia Germaniei, Suediei şi a Austriei.

    Deşi acum ne plângem de sumele insuficiente alocate diverselor sectoare bugetare şi protecţiei sociale, trebuie să reţinem că de la doar 13,24 miliarde euro în anul de criză 1999, bugetul statului român a urcat la 46,78 miliarde euro în 2009 ( CU CE REZULTATE ?! – s.n.) . Este rezultatul devoltării activităţii productive, dar şi al intrării în Uniunea Europeană şi al aprecierii monedei naţionale, situată actualmente la nivelul nominal de curs din septembrie 2005. ”

    Daca tragem linie si adunam, aceste propozitii si cifre reci spun mai mult despre stat, guverne, politicieni, incompetenta si coruptie pe de o parte, si amaratii de cetateni pe de alta parte , decat toate declaratiile oficiale si toate institutiile statului la un loc pentru cei 20 de ani de „tranzitie” .

    Excelent articol, felicitari !

  2. da, e ok articolul 🙂

    chestia cu cresterea bugetului ne mai arată, însă ceva – care chiar oate fi problematizat: bugetul creste, in timp ce PIB-ul a scăzut. asta inseamna 2 lucruri: or statul si-a imbunatatit rata de colectare (e un lucru cert, dar nu cred ca acopera cresterea bugetului) or statul a bagat mana in buyunarele tuturor ca sa-si facă buget (dacă din impozit pe profit si pe venit nu prea a avut de unde). un exemplu e tva-ul. a crescut bugetul, dar ar fi interesant de stiut cu ce preţ şi ce alte fenomene au declansat măsurile de crestere a bugetului. de aici pot porni tot felul de discuţii

  3. E de domeniul evidentei ca statul , ca intotdeauna si pentru ineficienta lui , a bagat mainile adanc in buzunare tuturor dupa ce mai intai a pus suficiente hăţuri pentru cei mai multi ( e drept ca si marimea buzunarelor difera in mod apreciabil si se pare ca aici suntem din nou campionii Europei…. ) dar acest lucru nu prea mai intereseaza pe nimeni. Dupa cum stim cu totii , si de multa vreme, Avocatul Poporului infiintat pentru ca ” asa au si altii” la noi se ocupa de cu totul alte probleme ( fara gluma , am citit undeva ca , printre altele, a reparat de exemplu foarte corect , drepturile celor nedreptatiti pe vremuri cu o butelie ). Faptul ca unii si-au pierdut banii cu ajutorul statului, altii poate chiar si viata …” nu este in chestie ” , ar zice un celebru polemist(?) contemporan.
    Revenind la subiect si , dupa buget, cetatenii au ( numai ) obligatii , statul are ( numai ) drepturi , intrebarea este daca mai exista si unde se afla juratul de ” contract social ” cum ar fi zis Jean Jaques Rousseau . Noroc ca acest francez e demult „supt vremuri” , asa ca ce mai conteaza…

      1. Categoric :

        ” Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 – d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor şi compozitor, unul dintre cei mai iluştri gânditori ai Iluminismului. A influenţat hotărîtor, alături de Voltaire şi Diderot, spiritul revoluţionar, principiile de drept şi conştiinţa socială a epocii; ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluţia franceză din 1789. ”

        (http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Jacques_Rousseau )

        Cetatenia lui era foarte importanta daca ar fi trecut cumva granita pe la vamesii romani . Europa l-a acceptat pentru ideile lui exprimate in limba franceza atunci , il accepta si acum.

        1. E o chestiune de detaliu, insa ar trebui sa faceti aceasta diferanta pentru ca in scrierile sale, J.J. Rousseau a criticat in mai multe randuri Franta. Ca a fost unul dintre ganditorii care a influentat in mod hotarator, as putea spune, Rev. Fr.nu contesta nimeni insa ar trebuie retinut faptul ca nu era francez ci genovez.

          1. P.S.: incercati sa nu mai folositi wikipedia…ar fi indicat sa utilizati surse ceva mai academice.

      2. Eugene Ionesco ce este? Întreb și eu… Genovez sau nu, încă nu mi s-a întâmplat să citesc altfel decât filosoful / gânditorul francez J. J. Rousseau. Dar, oare, am trăit într-o mare eroare până acum? Și mai ales, lipsit de această informație de importanță capitală?

        1. Marea eroare a noastra este ca am crezut in disparitia
          „luptei de clasa” de alta data, purtata de clasa care detinea adevarul absolut. Nu numai ca nu a disparut, dar chiar s-a
          si ascutit ( e drept , sub alte forme in care agresivitatea verbala de acum inlocuieste cu succes batele , rangile si pistoalele din trecut ).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

9 răspunsuri

  1. ” Campioni la creşterea bugetului naţional

    Într-o statistică privind creşterea bugetelor naţionale ale statelor membre UE, comparativ cu evoluţia bugetului UE pe ultimii zece ani, România se plasează detaşat pe primul loc, cu o majorare de +235%, devansând ţările baltice, Slovacia, Bulgaria şi Cehia. ( DE CE ? – s.n. )

    În acelaşi interval de timp, 1999 – 2009, bugetul UE a crescut cu doar 42%, sub majorarea din toate ţările membre cu excepţia Germaniei, Suediei şi a Austriei.

    Deşi acum ne plângem de sumele insuficiente alocate diverselor sectoare bugetare şi protecţiei sociale, trebuie să reţinem că de la doar 13,24 miliarde euro în anul de criză 1999, bugetul statului român a urcat la 46,78 miliarde euro în 2009 ( CU CE REZULTATE ?! – s.n.) . Este rezultatul devoltării activităţii productive, dar şi al intrării în Uniunea Europeană şi al aprecierii monedei naţionale, situată actualmente la nivelul nominal de curs din septembrie 2005. ”

    Daca tragem linie si adunam, aceste propozitii si cifre reci spun mai mult despre stat, guverne, politicieni, incompetenta si coruptie pe de o parte, si amaratii de cetateni pe de alta parte , decat toate declaratiile oficiale si toate institutiile statului la un loc pentru cei 20 de ani de „tranzitie” .

    Excelent articol, felicitari !

  2. da, e ok articolul 🙂

    chestia cu cresterea bugetului ne mai arată, însă ceva – care chiar oate fi problematizat: bugetul creste, in timp ce PIB-ul a scăzut. asta inseamna 2 lucruri: or statul si-a imbunatatit rata de colectare (e un lucru cert, dar nu cred ca acopera cresterea bugetului) or statul a bagat mana in buyunarele tuturor ca sa-si facă buget (dacă din impozit pe profit si pe venit nu prea a avut de unde). un exemplu e tva-ul. a crescut bugetul, dar ar fi interesant de stiut cu ce preţ şi ce alte fenomene au declansat măsurile de crestere a bugetului. de aici pot porni tot felul de discuţii

  3. E de domeniul evidentei ca statul , ca intotdeauna si pentru ineficienta lui , a bagat mainile adanc in buzunare tuturor dupa ce mai intai a pus suficiente hăţuri pentru cei mai multi ( e drept ca si marimea buzunarelor difera in mod apreciabil si se pare ca aici suntem din nou campionii Europei…. ) dar acest lucru nu prea mai intereseaza pe nimeni. Dupa cum stim cu totii , si de multa vreme, Avocatul Poporului infiintat pentru ca ” asa au si altii” la noi se ocupa de cu totul alte probleme ( fara gluma , am citit undeva ca , printre altele, a reparat de exemplu foarte corect , drepturile celor nedreptatiti pe vremuri cu o butelie ). Faptul ca unii si-au pierdut banii cu ajutorul statului, altii poate chiar si viata …” nu este in chestie ” , ar zice un celebru polemist(?) contemporan.
    Revenind la subiect si , dupa buget, cetatenii au ( numai ) obligatii , statul are ( numai ) drepturi , intrebarea este daca mai exista si unde se afla juratul de ” contract social ” cum ar fi zis Jean Jaques Rousseau . Noroc ca acest francez e demult „supt vremuri” , asa ca ce mai conteaza…

      1. Categoric :

        ” Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 – d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor şi compozitor, unul dintre cei mai iluştri gânditori ai Iluminismului. A influenţat hotărîtor, alături de Voltaire şi Diderot, spiritul revoluţionar, principiile de drept şi conştiinţa socială a epocii; ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluţia franceză din 1789. ”

        (http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Jacques_Rousseau )

        Cetatenia lui era foarte importanta daca ar fi trecut cumva granita pe la vamesii romani . Europa l-a acceptat pentru ideile lui exprimate in limba franceza atunci , il accepta si acum.

        1. E o chestiune de detaliu, insa ar trebui sa faceti aceasta diferanta pentru ca in scrierile sale, J.J. Rousseau a criticat in mai multe randuri Franta. Ca a fost unul dintre ganditorii care a influentat in mod hotarator, as putea spune, Rev. Fr.nu contesta nimeni insa ar trebuie retinut faptul ca nu era francez ci genovez.

          1. P.S.: incercati sa nu mai folositi wikipedia…ar fi indicat sa utilizati surse ceva mai academice.

      2. Eugene Ionesco ce este? Întreb și eu… Genovez sau nu, încă nu mi s-a întâmplat să citesc altfel decât filosoful / gânditorul francez J. J. Rousseau. Dar, oare, am trăit într-o mare eroare până acum? Și mai ales, lipsit de această informație de importanță capitală?

        1. Marea eroare a noastra este ca am crezut in disparitia
          „luptei de clasa” de alta data, purtata de clasa care detinea adevarul absolut. Nu numai ca nu a disparut, dar chiar s-a
          si ascutit ( e drept , sub alte forme in care agresivitatea verbala de acum inlocuieste cu succes batele , rangile si pistoalele din trecut ).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: