Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

România – echilibre și dezechilibre pe taboul de bord european: încă bifăm 12 din 14 criterii, dar trendul e negativ

de Marin Pana , 3.12.2017

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 12 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Astfel, din perspectiva echilibrelor din economie, ne plasăm în plutonul majoritar, în regres faţă de podiumul prins în 2015 alături de Cehia şi Polonia.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP în limba engleză) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic într-o țară și corectarea lor. România a obţinut cu greu o poziție stabilă în ultimii ani, prin îndeplinirea aproape integrală a criteriilor cerute, dar a dat înapoi anul trecut iar tendinţa indicatorilor nu este deloc încurajatoare pentru evoluţia pe viitor.

Câteva explicații tehnice

Tabloul de bord care includea inițial zece indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale. Aceștia au crescut, ulterior, la 11, pentru ca în prezent să se utilizeze 14 criterii de performanță care să avertizeze asupra unor eventuale probleme. Probleme care pot sta la baza trecerii la o analiză mai aprofundată în cazul statelor pentru care apare această necesitate.

În afară de latura preventivă, MIP are și o latură corectivă, transpusă în Procedura de Dezechilibru Excesiv (Excessive Imbalance Procedure în original). În cadrul acestei proceduri se iau o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor- cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din zona Euro, dacă statele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. De reținut că aprecierea încadrării sau nu în limitele fixate se face pe baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

Comisia Europeană poate adopta recomandări preventive statelor membre, în conformitate cu articolul 121.2 din Tratatul UE încă din stadiul incipient al dezechilibrelor, înainte ca acestea să se dezvolte. Recomandările se vor putea face la finele lunii mai a fiecărui an, în contextul așa numitului Semestru European, prin care se coordonează politicile economice și bugetare la nivelul UE.

Un stat membru care intră sub incidența procedurii de dezechilibru macroeconomic va trebui să prezinte un plan de acțiuni corective, cu obiective clare și termene precise. Transpunerea în practică a acestui plan va fi urmărită și înscrisă în rapoarte periodice. O primă nereușită în îndeplinirea obiectivelor va fi penalizată prin instituirea unui depozit purtător de dobândă, care se poate transforma în amendă.

*

Indicatorii de pe tabloul de bord și încadrarea în limitele impuse

Cei 14 indicatori prevăzuți inițial pentru tabloul de bord vizează:

A. Dezechilibrele externe şi de competitivitate:

1.Media balanţei de cont curent în ultimii 3 ani (valori permise între -4% din PIB şi +6% din PIB)

România figurează cu o valoare încă onorabilă ( -1,3% din PIB) deşi tendinţa de deteriorare a acestui indicator este destul de clară (de la -0,7% în 2014, la -1,2% în 2015 şi -2,3% în 2016, adică o triplare pe parcursul a trei ani)

De remarcat că, dintre cele cinci țări care nu respectă acest criteriu, patru dintre ele pentru figurează cu un excedent prea mare rezultat din schimburile externe (Olanda, cu +8,8%; Danemarca, cu +8,4% și Germania 8,1% şi Malta, cu 6,7%). La polul opus se situează Marea Britanie, care va părăsi UE în 2019, cu -5,5%

2.Poziţia investiţională internaţională netă (stoc de pasiv sub 35% din PIB)

Nu mai puțin de 15 țări din UE (printre care, atenţie la viitor, figurează Irlanda, Spania, Portugalia şi Grecia) nu reușesc să treacă acest criteriu. Explicaţia constă în investițiile străine consistente și investiţii proprii relative reduse în alte țări.

Alături de aproape toate statele noi membre UE, România nu îndeplineşte nici ea acest criteriu (-49,9% din PIB, însă în uşoară ameliorare de la -51,9% din PIB în anul anterior). Este criteriul rezolvat doar de Cehia, care a păstrat un respectabil  -24,6% din PIB, în ameliorare rapidă faţă de cele -30,7% din 2015, dar la care Polonia stă ceva mai slab ca noi, cu -60,7% din PIB.

3.Variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani în raport cu 42 de țări partenere în comerțul exterior (între -5% şi +5% pentru Zona Euro și între -11% şi +11% pentru restul statelor membre UE)

Trei ţari s-au situat în 2016 în afara limitelor impuse, două pe zona negativă ( Irlanda, cu -6,6%, şi Cipru, cu -6,5%) şi una surprinzător apărută pe plus ( Lituania, cu +5,4%). Aici, România s-a situat la un nivel acceptabil, cu o valoare negativă de -2,5%, dar în rapidă deteriorare de la valoarea de +2,7%, consemnată în 2015.

4.Ponderea exporturilor în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii cinci ani.

Doar trei țări membre UE nu au trecut acest criteriu, respectiv Grecia (-19%), Finlanda (-14,1%) şi Suedia (-7,9%), îmbunătăţire remarcabilă faţă de 11 state cu un an mai devreme. România a ieșit, din nou foarte bine la acest indicator, cu +23,6%. Este cea mai mare performanță din UE dacă facem abstracție de specificul aparte statistic al Irlandei și relevanța redusă pentru o țară de mici dimensiuni, precum Luxemburgul.

Ar fi trebuit să valorizăm mult mai bine acest atu și să ne redirecâionăm din nou creșterea dinspre piața internă spre cea externă, aflată în expansiune a cererii. Din păcate, exporturile tot mai mari nu au putut ţine pasul cu excesele de creştere a veniturilor populaţiei, de unde şi deteriorarea balanţei contului curent amintită mai sus.

5.Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport între remunerarea medie a unui salariat şi PIB-ul real raportat la numărul persoanelor ocupate) sub 9% pentru ţările din Zona Euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.

Singurele ţări care nu au îndeplinit această cerinţă sunt ţările baltice ( Letonia 16,5%, Lituania 14,7% şi Estonia 13,4%). Cu o valoare de 6,0%, România s-a plasat în urma Bulgariei ( 9,5%), dar mult peste Ungaria (3,3%), Cehia (2,9%) sau Polonia (2,1%) şi pe dos faţă de Croaţia (-5,9%), ţări similare din perspectiva cursului de schimb flotant.

B. Dezechilibrele interne:

6.Creșterea preţurilor reale ale locuinţelor (sub 6% pe an)

Numărul ţărilor care nu s-au încadrat în această cerinţă a urcat de la şase, în anul 2015, la zece, în anul 2016, pe fondul unor ritmuri de creştere economică mai susţinute. Cu un avans de 6,5%, România a fost şi ea printre cele zece ( în anul anterior ne-am situat la un foarte temperat +1,7% dar veniturile suplimentare au schimbat situaţia), dar la mare distanţă de Ungaria (+13,6%) şi sub Suedia (+7,6%), Letonia (+7,4%), Austria (+7,2%), Bulgaria (+7,1%), Slovacia (+7,0%) şi Irlanda (+6,6%).

7.Fluxul privat de credit, consolidat (sub 14% din PIB)

Toate cele 28 de state au avut valori care se încadrează în cerinţă, iar România s-a păstrat la +0,6%.

8.Datoria sectorului privat (valoare permisă sub 133% din PIB)

12 țări nu se încadrează la această cerinţă, iar supraîndatorarea sectorului privat este evidentă în cazul multor economii occidentale, inclusiv Irlanda (278,1%), Olanda (221,5%), Danemarca (210,7%), Suedia (188,5%), Marea Britanie (168,1%), Franţa (146,9%) sau Spania (146,7%).

România s-a plasat mult sub asemenea valori, cu cea mai mica valoare din UE – doar 55,8% şi în scădere de la 59,1% la finele anului precedent. Pentru referinţă, mai amintim Bulgaria (104,9%), Polonia (81,6%), Ungaria (77,0%) şi Cehia (68,7%).

9.Datoria publică (sub 60% din PIB)

Cu 37,6% pe metodologia europeană, stăm aparent bine la un indicator care ridică cele mai mari probleme la nivelul UE. Nu mai puțin de 16 state nu se încadrează în cerințe, inclusiv Germania, care încă apare cu 68,1% în pofida eforturilor făcute în ultimii ani de a-și reduce datoria publică pe fondul unui excedent de cont curent de peste opt procente la care noi putem doar să visăm.

Ar trebui să fin foarte atenţi la acest indicator, din cauza tendinţei de majorare a costurilor de finanţare a datoriei publice. Asta ne-ar impune un deficit bugetar mult mai strâns decât valoarea de 2,96% vizată pentru anul în curs, an de creştere economică record neutilizat pentru limitarea obligaţiilor viitoare de plată. Dependente nu doar de nivelul datoriei faţă de PIB ci şi de dobânzile aferente.

10.Media ratei şomajului (media ultimilor trei ani sub 10%)

12 state nu se încadrează, în timp ce noi stăm la un rezonabil 6,5%, potrivit metodologiei armonizate la nivel european.

11.Totalitatea pasivelor sectorului financiar, neconsolidate (sub 16,5%)

Aici se încadrează aproape toate statele UE, cu excepţia Ungariei (19,5%), iar lituania a evitat „la mustaţă” depăşirea pragului (16,3%). Noi ne-am plasat la un rezonabil +7,6% dar trebuie să fim atenţi că venim disnpre +4,1% în anul anterior.

C.Indicatorii de angajare

12.Rata totală de activitate pentru populația de 15 – 64 de ani (modificarea pe 3 ani sub -0,2%)

Și aici situația arată bine aproape la nivelul tuturor statelor membre ( doar Cipru s-a dus imediat peste limita fixată), cu România la un nivel relativ bun de +0,7% dar, din nou atenţie, în deteriorare de la +1,3% în anul aprecedent.

13.Șomajul pe termen lung, ca % din populația activă de 15 – 74 de ani (modificarea pe 3 ani sub 0,5%)

Doar două state dezvoltate ( Austria şi Finlanda) nu respectă cerința. România apare pe o poziție cvasistaționară, cu -0,2%.

14.Șomajul în rândul tinerilor, ca % din populația activă de 15 – 24 de ani (modificarea pe 3 ani sub 2%)

Un singur stat nu se încadrează iar asta la limită ,Luxemburg cu +2,2%. România apare cu un -3,1% încurajator.

Situația încadrării țărilor membre UE în cerințele tabloului de bord al situației macroeconomice:

  • 13 din 14 – Cehia, Polonia, Malta
  • 12 din 14 – România, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Italia, Luxemburg, Slovenia
  • 11 din 14 – Franţa, Croaţia, Lituania, Olanda, Austria, Slovacia, Suedia, Marea Britanie
  • 10 din 14 – Grecia, Spania, Letonia, Ungaria, Finlanda
  • 9 din 14 – Portugalia, Irlanda*
  • 8 din 14 – Cipru
  • *datele raportate privind Irlanda sunt privite cu rezerve de către Eurostat

Una peste alta, am marcat o performanță încă suficient de bună în 2016 dar sub cea din 2015 şi cu perspective destul de clare de înrăutăţire pe viitor, contrar tendinţei generale consemnate în statele membre UE. Deocamdată, am părăsit podiumul premiantelor, pe care ne-am situat în 2015 şi am intrat în plutonul majorităţii relative, din care fac parte atât colega de aderare Bulgaria, cât şi locomotiva europeană, Germania.

Doi indicatori esenţiali ridică semne de întrebare în perspectivă, rata de schimb efectivă a monedei naţionale şi creşterea costului muncii, cu trimiteri evidente la evenimentele care se derulează în prezent şi se vor materializa mai clar în anul următor. Aceşti doi indicatori ne pot trimite, ca număr de criterii îndeplinite pe tabloul de bord macroeconomic, lângă Grecia.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE 17.30: Peste 8.000 de oameni  au așteptat în gara Pitești trecerea… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult