România trebuie să acorde dreptul la rezidență pe teritoriul său pe o perioadă mai lungă de trei luni unui soț de același sex al unui cetățean european, a decis marți Curtea de Justiție a UE (CJUE).
Aceasta înseamnă recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, recunoaștere exclusiv în scopul liberei circulații, adică recunoașterea dreptului stabilirii în statul membru din care provine unul dintre soți.
Ce a decis Curtea:
Noțiunea „soț”, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex.
Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor.
Recunoașterea este obligatorie, precizează hotărârea, „exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE”.
Însă, atrage atenția CJUE:
Această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale.
În plus, o asemenea obligație de recunoaștere exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a statului membru în cauză.
Decizia în acest caz are un impact major nu doar în România, ci și în alte cinci state membre UE care nu oferă protecție juridică cuplurilor de același sex – Polonia, Slovacia, Bulgaria, Lituania și Letonia.
După această decizie, toate statele membre vor fi obligate să acorde cuplurilor de același sex, căsătorite pe teritoriul UE, drept de ședere și de muncă.
Este vorba doar despre dreptul de ședere, întrucât acest drept a fost solicitat de cetățeanul român Adrian Coman și de soțul său, Claibourn Hamilton.
Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții.
Cazul Coman
Este primul caz de acest gen judecat la CJUE și protagoniștii sunt Adrian Coman și Claibourn Hamilton, care sunt de 15 ani împreună și s-au căsătorit în Belgia. Căsătoria lor este recunoscută în SUA, dar nu și în România.
Din acest motiv, Claibourn Hamilton, cetățean american, nu poate locui în România mai mult de trei luni și nu poate obține rezidența, așa cum s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost femeie.
Autoritățile române au explicat că Hamilton putea beneficia doar de un drept de ședere pe o perioadă de trei luni, întrucât, fiind vorba despre persoane de același sex, căsătoria nu este recunoscută, conform Codului civil. Pe de altă parte, prelungirea dreptului de ședere temporară în România al soțului lui Adrian Coman nu poate fi acordată cu titlu de reîntregire a familiei.
La audieri, reprezentanții Comisiei Europene au pledat în favoarea cuplului și au subliniat faptul că, în scopul aplicării Directivei privind libera circulație, trebuie recunoscute căsătoriile încheiate oriunde în lume, inclusiv între parteneri de același sex.
De asemenea, reprezentanții Comisiei au explicat că există o evoluție clară în UE privind recunoașterea și protecția cuplurilor de același sex, având în vedere că 22 din 28 de state membre au o reglementare juridică în favoarea acestora – căsătorie sau măcar parteneriat civil.
Argumente similare a depus în scris și Olanda, prezentă în acest caz penrtu a-i susține pe cei doi soți.
Tot de partea cuplului Coman – Hamilton a pledat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), reprezentat de președintele instituției, Csaba Asztalos. În opinia acestuia, persoanele de același sex căsătorite pe teritoriul UE și aflate într-o situație similară cu a celor doi trebuie să aibă posibilitatea de a își stabili reședința ca cetățeni UE în România, pentru a respecta principiul egalității și demnitatea umană.
