România după 25 de ani (III) / Inflația și prețurile în economia de piață vs. inflația și prețurile ”lui Ceaușescu”

de Marin Pana | 9.12.2014 .

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

Un factor-cheie în trecerea la economia de piață, bazată pe raportul dintre cerere și ofertă a fost liberalizarea prețurilor. Momentul zero ales pentru această acțiune a fost 1 noiembrie 1990 iar nivelul prețurilor din luna octombrie 1990 a fost ales ca referință pentru modificarea ulterioară a prețurilor. Schimbarea acestora a permis reașezarea raporturilor dintre ele și a erodat puterea de cumpărare a veniturilor.

În condițiile în care acoperirea banilor aflați în circulație cu mărfuri era extrem de slabă, a urmat o perioadă de inflație foarte ridicată, intervalul 1991 – 1993 fiind caracterizat aproape permanent de valori lunare ale creșterii prețurilor exprimate prin două cifre înainte de virgulă. Temperarea procesului inflaționist a eșuat în 1996 iar, la începutul lui 1997, ne-am confruntat din nou cu valori apropiate de cele de la începutul deceniului, pe fondul exploziei cursului de schimb al leului.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Revenirea spre un grad mai mare de stabilitate a prețurilor s-a făcut pe o traiectorie destul de susținută.

În anul 2000, inflația medie lunară a coborât sub trei procente, apoi acest indicator s-a înjumătățit consecutiv la cam doi ani odată, pe traiectoria 1,4% în 2002, 0,7% în 2004 și 0,4% în 2006, după care a revenit ceva mai sus pe fondul unei creșteri economice robuste.

Odată cu manifestarea efectelor crizei economice, creșterea prețurilor a fost frânată spre valori compatibile cu cerințele europene în materie, pe fondul ajustărilor în politica de venituri și a deficitului de cerere internă. Interesant este că de-abia acum ne întoarcem, în condiții de exercițiu al raportului cerere-ofertă, la stabilitatea obținută anterior anului 1989 prin mijloace administrative.

Nimic nou sub soare

Contrar aparențelor și opiniei larg răspândite, prețurile nu au fost constante nici în perioada socialistă, după cum se poate constata din statistica furnizată de INS pentru indicele prețurilor de consum în perioada 1971 – 1990. Valoarea ceva mai mare din 1990 ține de liberalizarea survenită în ultimele două luni ale anului.

Mai mult, deși prețurile produselor erau stabilite încă din fabrică și înscrise pe etichetă, fiind aceleași în toată rețeaua comercială, au survenit mici modificări în diverse cazuri și, de aici a rezultat schimbarea modică a indicelui general al prețurilor, sub limita teoretică de 2% recomandată în prezent. Spre deosebire de alte produse, prețul carburanților a trebuit actualizat relativ des și s-a triplat după criza petrolieră din 1973-1974.

Excepția majoră s-a numit anul 1982 (cu o mică prelungire în 1983), când au fost modificate prețurile la o serie de produse de bază (de exemplu, o franzelă s-a scumpit de la 3,20 lei la 4 lei, un pachet de unt de 200 grame de la 8 lei la 11 lei etc.). Explicația o constituie acordul de împrumut încheiat în iunie 1981 cu FMI, pe baza căruia România a putut să se împrumute de piețele de capital iar datoria externă a urcat până la echivalentul a circa o treime din PIB-ul de la acea vreme. bani achitați forțat și cu mari sacrificii până în 1989.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că prețurile au avansat cu circa 10% pe tot deceniul opt, adică destul de discret în raport cu majorările salariale.
Nu același lucru se poate spune în deceniul nouă, când creșterea cumulată a prețurilor atinsese în 1989 aproximativ 36% (43% dacă punem la socoteală și anul 1990), mare parte fiind concentrată pe zona facturilor la energie ale populației.

Or, salariile se majoraseră cu circa 70% în intervalul 1971 – 1980 (de la o medie de1.318 lei la una de 2.238 lei) , ceea ce făcea ajustarea cu cele zece procente ale inflației puțin semnificativă.
În schimb, în intervalul 1981 – 1989, creșterea a fost de numai 31% (de la 2.340 lei la 3.063 lei), adică sub majorarea prețurilor.

În plus, creșterea prețurilor a fost concentrată la începutul deceniului nouă, ceea ce a înrăutățit situația nivelului de trai.

Cel mai probabil, indexările promise pentru cincinalul 1975 – 1980 au fost exagerate și nesustenabile, inclusiv în contextul pagubelor produse de cutremurul din 1977. De aceea, au trebuit ajustate ulterior și limitate indirect prin cantitatea cu totul insuficientă a produselor de pe piață.

(Va urma)

Publicat la data de 9.12.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5217 lei
4.3066 lei
5.3635 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să pune marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română