România după 25 de ani (III) / Inflația și prețurile în economia de piață vs. inflația și prețurile ”lui Ceaușescu”

de Marin Pana | 9.12.2014 .

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

Un factor-cheie în trecerea la economia de piață, bazată pe raportul dintre cerere și ofertă a fost liberalizarea prețurilor. Momentul zero ales pentru această acțiune a fost 1 noiembrie 1990 iar nivelul prețurilor din luna octombrie 1990 a fost ales ca referință pentru modificarea ulterioară a prețurilor. Schimbarea acestora a permis reașezarea raporturilor dintre ele și a erodat puterea de cumpărare a veniturilor.

În condițiile în care acoperirea banilor aflați în circulație cu mărfuri era extrem de slabă, a urmat o perioadă de inflație foarte ridicată, intervalul 1991 – 1993 fiind caracterizat aproape permanent de valori lunare ale creșterii prețurilor exprimate prin două cifre înainte de virgulă. Temperarea procesului inflaționist a eșuat în 1996 iar, la începutul lui 1997, ne-am confruntat din nou cu valori apropiate de cele de la începutul deceniului, pe fondul exploziei cursului de schimb al leului.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Revenirea spre un grad mai mare de stabilitate a prețurilor s-a făcut pe o traiectorie destul de susținută.

În anul 2000, inflația medie lunară a coborât sub trei procente, apoi acest indicator s-a înjumătățit consecutiv la cam doi ani odată, pe traiectoria 1,4% în 2002, 0,7% în 2004 și 0,4% în 2006, după care a revenit ceva mai sus pe fondul unei creșteri economice robuste.

Odată cu manifestarea efectelor crizei economice, creșterea prețurilor a fost frânată spre valori compatibile cu cerințele europene în materie, pe fondul ajustărilor în politica de venituri și a deficitului de cerere internă. Interesant este că de-abia acum ne întoarcem, în condiții de exercițiu al raportului cerere-ofertă, la stabilitatea obținută anterior anului 1989 prin mijloace administrative.

Nimic nou sub soare

Contrar aparențelor și opiniei larg răspândite, prețurile nu au fost constante nici în perioada socialistă, după cum se poate constata din statistica furnizată de INS pentru indicele prețurilor de consum în perioada 1971 – 1990. Valoarea ceva mai mare din 1990 ține de liberalizarea survenită în ultimele două luni ale anului.

Mai mult, deși prețurile produselor erau stabilite încă din fabrică și înscrise pe etichetă, fiind aceleași în toată rețeaua comercială, au survenit mici modificări în diverse cazuri și, de aici a rezultat schimbarea modică a indicelui general al prețurilor, sub limita teoretică de 2% recomandată în prezent. Spre deosebire de alte produse, prețul carburanților a trebuit actualizat relativ des și s-a triplat după criza petrolieră din 1973-1974.

Excepția majoră s-a numit anul 1982 (cu o mică prelungire în 1983), când au fost modificate prețurile la o serie de produse de bază (de exemplu, o franzelă s-a scumpit de la 3,20 lei la 4 lei, un pachet de unt de 200 grame de la 8 lei la 11 lei etc.). Explicația o constituie acordul de împrumut încheiat în iunie 1981 cu FMI, pe baza căruia România a putut să se împrumute de piețele de capital iar datoria externă a urcat până la echivalentul a circa o treime din PIB-ul de la acea vreme. bani achitați forțat și cu mari sacrificii până în 1989.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că prețurile au avansat cu circa 10% pe tot deceniul opt, adică destul de discret în raport cu majorările salariale.
Nu același lucru se poate spune în deceniul nouă, când creșterea cumulată a prețurilor atinsese în 1989 aproximativ 36% (43% dacă punem la socoteală și anul 1990), mare parte fiind concentrată pe zona facturilor la energie ale populației.

Or, salariile se majoraseră cu circa 70% în intervalul 1971 – 1980 (de la o medie de1.318 lei la una de 2.238 lei) , ceea ce făcea ajustarea cu cele zece procente ale inflației puțin semnificativă.
În schimb, în intervalul 1981 – 1989, creșterea a fost de numai 31% (de la 2.340 lei la 3.063 lei), adică sub majorarea prețurilor.

În plus, creșterea prețurilor a fost concentrată la începutul deceniului nouă, ceea ce a înrăutățit situația nivelului de trai.

Cel mai probabil, indexările promise pentru cincinalul 1975 – 1980 au fost exagerate și nesustenabile, inclusiv în contextul pagubelor produse de cutremurul din 1977. De aceea, au trebuit ajustate ulterior și limitate indirect prin cantitatea cu totul insuficientă a produselor de pe piață.

(Va urma)

Publicat la data de 9.12.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română