România digitală-schweizer: Specialiștii în IT explică de ce e blocat cetățeanul între instituțiile superinformatizate

de Victor Bratu | 10.10.2016 .

functionari-publiciGuvernul Cioloș a promis o adevărată revoluție în materie de debirocratizare a statului, accentul oficial fiind pus pe digitalizare și comunicarea electronică, cu obligativitatea la transparență a instituțiilor.

Lucru greu de făcut într-o Românie digitală-schweizer: din perspectiva specialiștilor, adevărata revoluție s-ar  petrece în momentul în care toate sistemele informatice ale statului ar comunica între ele.

Mitul legat de interoperabilitate spune că acest lucru este imposibil de realizat. Motivele invocate sunt multiple: aflăm că sistemele IT s-au dezvoltat în România fără o viziune unitară, ba, pe alocuri, chiar fără utilitate și numai pentru a acorda contracte pe comision,  că sisteme de operare sunt incompatibile, sau că celebrul cod sursă a fost ”confiscat” de dezvoltatori.

Nimic mai fals. În realitate, schimbarea nu se produce din următoarele motive:

  • Deținătorii datelor (în speță instituțiile) refuză să le partajeze. De ce se întâmplă asta, e greu de spus, dar poate fi vorba și de reacția instinctivă a sistemului birocratic, dornic să își conserve structura, de grija partidelor față de o importantă masă de votanți sau de simpla rezistență la schimbare.
  • Lipsa de viziune. Sistemele IT sunt create la comanda beneficiarului. Acesta de gândește numai la nevoile instituției, nu și la cum ar putea sistemul să facă viața mai ușoară cetățenilor.

Așa se face că Ropmânia digitală s-a dezvoltat enclavizat, astfel încât golurile informatice dintre instituții blochează comunicarea și conservă birocrația – în ciuda celor aproximativ 1,5 miliarde de euro, cât a cheltuit România cu informatizarea instituțiilor.

Probleme-n paradisul digital

Transformarea serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei ar trebui să țintească eliminarea unor ”coșmaruri birocratice”cu care se confruntă azi contribuabilul, persoană fizică sau juridică.

Exemple care-l exasperează pe cetățean :

  • Banala schimbare a actului de identitate. La schimbarea actului de identitate se cer de fiecare data copii după certificatul de naștere și de căsătorie și actul de proprietate. Primele date sunt în baza de date a evidenței populației, iar actul de proprietate ar putea fi consultat pe loc, dacă ar exista o legătură cu baza de date a Cărții funciare.
  • Banalele amenzi de de circulație. Frecvent, șoferii află că sunt datori administrației cu plata unor amenzi de circulație vechi de 3 până la 5 ani. Dacă nu ai păstrat dovada amenzii achitate, aceasta trebuie plătită din nou. Până recent, șoferii trebuia să trimită poliției copia după dovada plății, mai nou aceasta se poate face și prin mail. Dacă sistemele informatice între administrație și Poliție ar comunica atunci nu ar mai fi nevoie de plimbarea dovezilor.
  • Simpla dovadă a plății taxei de primă înmatriculare. În dosarul de înmatriculare al unui autovehicol second-hand, Poliția rutieră solicită dovada plății taxei de primă înmatriculare. Hârtie care este eliberată de Fisc, în 10 zile de la depunerea solicitării. Dacă cele 2 sisteme ar comunica, Poliția rutieră ar putea verifica singură dacă această taxă este plătită.

GovITHub- misiunea și viziunea

Una dintre inițativele guvernamentale din luna august s-a referit la crearea GovITHub – un program care își propune ”să creeze comunitatea celor care cred într-un viitor digital pentru România prin transformarea serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.”

Este ceea ce, teoretic, specialiștii denumesc ERP – Enterprise Resource Planning, adică management integrat al tuturor proceselor și operațiunilor în cadrul unei platforme informatice unice.

În esență, tradus în limbaj profan, asta înseamnă interoperabilizarea ”insulelor IT” dezvoltate în România ultimilor 20 de ani.

Perfect logic să încerci să faci acest lucru în condițiile în care, potrivit statisticilor oficiale, numai în ultimii 5 ani instituțiile statului român au cheltuit un miliard de euro pentru dezvoltarea diverselor sisteme informatice.

Dezvoltare care s-a făcut ținându-se cont numai de nevoile instituțiilor, nu și de nevoile oamenilor.

Problema e că GovITHub, în așteptarea unui studiu de interoperabilitate a sistemelor IT care trebuia să fie gata în septembrie, lucrează deocamdată doar la proiecte inovative.

Cum ar fi trebuit să arate România digitală: un exemplu din Estonia

Sigur, orice sistem IT trebuie să servească nevoilor instituției, dar în Estonia aceste investiții servesc în egală măsură și cetățenilor.

La nașterea unui copil, de exemplu, relația părintelui cu diverse instituții ale statului se desfășoară într-un punct unic: la maternitate.

Acolo, după ce funcționarul spitalului completează on-line datele specifice, părintele face un singur lucru- declară numele nou-născutului. Moment în care sistemul începe să lucreze, iar informația este trimisă la:

  • evidența populației, care eliberează automat un certificat de naștere, pe care părintele îl ridică în baza unei simple semnături
  • direcția de asistență socială, care înregistrează copilul și trimite automat pe adresa părintelui alocația
  • la compania la care lucrează părintele și la fisc, pentru deducerea automată a cheltuielilor de întreținere a copilului
  • la ministerul educației, care va afla că peste 3-4 ani copilul trebuie înscris la o grădiniță și, ulterior, la școală

În România, aceste proceduri se fac pe bază de cereri, de dosar, cu stat la cozi, cu drumuri la instituții.

Dan Nechita: avem prea puțin timp la dispoziție, sperăm să ne putem continua munca

nechitaDan Nechita, consilier al prim-ministrului responsabil cu sistemele informatice, este unul dintre cei care ”împing” proiectul GovITHub.

El spune că trei sunt obiectivele vizate: ”Inventarierea sistemelor IT din România, schimbările sistemice și inovarea”.

În lipsa unui orizont de timp acceptabil (mandatul actualului guvern se va încheia în 2 luni și jumătate), accentul se va pune însă pe inovare.

Consilierul premierului a vorbit cu cursdeguvernare.ro despre activitățile GovITHub, explicând că accentul se    pune în acest moment pe dezvoltarea unor soluții software în sprijinul cetățenilor și companiilor.

”Pasul 1 a fost să încercăm să realizăm un inventar al sistemelor informatice, să vedem ce avem. Am cerut tuturor agențiilor și instituțiilor să ne transmită lista sistemelor proprii dezvoltate. Încă mai așteptăm răspunsuri… La schimbări sistemice ne putem gândi după aceea”, afirmă Dan Nechita.

Din perspectiva lui Nechita, alternativa logică pentru ca proiectul ”să livreze” ceva în timp util este accentul pe inovare.

Un exemplu oferit de consilier: ”Mă tot gândesc la un proiect. Avem o vedere neclară asupra diasporei în sensul că știm cam câți români trăiesc în principalele țări adoptive, precum Italia, Spania, Germania etc. Știm însă câți români sunt în altă parte? Hi să facem atunci o aplicație, un soi de Google Maps, să zicem, în care tu, român în Guatemala, de exemplu, să îți poți semnala prezența. Te înscri într-o listă, simplu. Cred că ar fi un instrument extrem de folositor. Bine, dacă sunt alte proiecte mai bune, care se pot realiza mai rapid, nu zic nu. Să facem altceva…”

Guvernul anunța pe 7 octombrie selecția finală a celor 20 de bursieri și lista potențialele proiecte propuse spre implementare prin intermediul platformei participative ithub.gov.ro.

Din listă lipsește proiectul drag lui Dan Nechita. Găsim însă printre propuneri:

  • Prietenul pacientului –  un sistem funcțional de colectare a feedback-ului pacientului;
  • MFP pe telefon – aplicație ce își propune creșterea numărului de cetățeni care aleg să utilizeze serviciile oferite de Ministerul Finanțelor în spațiul virtual via telefon mobil;
  • Business Start – o aplicație ce va explica diferitele forme juridice din România, cu avantaje și dezavantaje pentru antreprenori și în ce cazuri sunt recomandabile;
  • Istoricul Tranzactilor pentru un Imobil – o aplicație care permite regăsirea istoricului tranzacțiilor pentru un imobil sau pentru o zonă;
  • RoadRo –  o aplicație ce permite cetățenilor să raporteze abuzuri ale șoferilor (în primă fază parcări ilegale, ulterior încălcări majore ale codului rutier);

Iar aceste proiecte tocmai au făcut obiectul unei întâlniri de 2 zile- un ”hackaton”, îl denumește guvernul- în care cei selectați prin program au lucrat împreună, pe echipe, pentru dezvoltarea unor prototipuri ale primelor proiecte.

Marius Bostan: Avem nevoie de masă critică pentru a învinge rezistența la schimbare

marius bostanFost ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan este unul dintre inițiatorii GovItHub. El asigură că activitățile nu se vor limita la lista anunțată de guvern.

”Astea, cu siguranță, sunt idei propuse de voluntari sau de bursieri. Sunt idei foarte bune, chiar folositoare cetățeanului.

Pentru interoperabilitate însă, e nevoie de strategie, de o gândire structurată și vă asigur că s-a lucrat și se lucrează și la asta. Trebuie admis, deschis, că există multă rezistență la schimbare și ca să învingem asta este nevoie de o masă critică. Proiectul asta și-a propus inițial, să stârnească entuziasm, să adune promotorii ideii de schimbare. Am vrut să creăm mai întâi un val, și asta se întâmplă acum”, declară Marius Bostan.

Fostul ministru nu pare îngrijorat de perspectiva timpului în care se va produce schimbarea. ”Nu spun că e simplu, dar nici foarte complicat. Și cred că orice guvern va veni după Guvernul Cioloș va menține activ acest proiect. Orice guvern va fi conștient că ce se lucrează acum generează plusvaloare”, spune Marius Bostan.

Fostul ministru e bucuros că a reușit în mandatul său să împingă lucrurile pe un drum fără întoarcere. ”În administrație s-a introdus o regulă nouă: orice proiect mai mare de 2,5 milioane lei trebuie avizat de o comisie înființată la nivelul Ministerului Comunicațiilor. Niciun proiect nu va mai primi aviz dacă nu există și componenta de interoperabilitate. S-a încheiat epoca în care plăteam bani mulți pentru proiecte fără beneficii pentru administrație în ansamblu.”

Varujan Pambuccian: Interoperatibilitate în România? Te lupți cu morile de vânt!

varujan-pambuccianPoate singurul dintre politicienii români în activitate cu experiză reală în domeniul IT, deputatul Varujan Pambuccian face însă o afirmație șocantă legat de comunicarea între sistemele informatice: ”Tehnic, e banal. De fapt, suntem la 15 ani distanță de momentul în care a devenit banal să faci două sisteme informatice să comunice date. Și nici nu costă mult.”

În aceste condiții, de ce nu se întâmplă asta? În mare, pare să fie vorba de două piedici.

”Mi-am dat seama că, în România, e imposibil să faci așa ceva. Eu, ultima tentativă am avut-o pe vremea Guvernului Boc, când am scris o lege în care am descris cum se poate face. Emil Boc a fost entuziasmat, dar n-a făcut nimic. De atunci, nu mai vreau să îmi bat capul cu așa ceva.

În primul rând, lumea nu se înțelege cine să fie deținătorul datelor. Nu pricep de ce trebuie să dea altuia datele pe care le dețin, toți vor să le dețină ei, nu alții.

Și chiar dacă ar pricepe, știți cum e: miniștrii vin și pleacă, dar în ministere există o zonă de care nu s-a atins nimeni de 20 de ani, care conduce de fapt România și care se opune la schimbare”, explică Varujan Pambuccian.

De ce s-ar opune această ”zonă”? ”Când am scris acea lege, am făcut și un calcul, un studiu de impact, din care a reieșit că o să mai avem nevoie cam de 20% din oamenii care lucrează în administrație!” explică deputatul Pambuccian

Florin Ilia: Nu partea de IT e grea, greu e cu decizia.

17siveco-465x390Florin Ilia, director general Siveco, confirmă că, din punct de vedere tehnic, orice sistem pot comunica cu altul, chiar dacă acestea sunt diferite.

”Să vă dau un exemplu: Dacă mergi cu copilul la doctor, ai nevoie de o adeverință din care să reiasă că este elev. De ce să umblu după adeverință când baza de date a Ministerului Educației poate transmite sistemului de sănătate informația imediat? Situația asta se poate rezolva în 2 zile de muncă. Știu asta sigur, noi am lucrat ambele sisteme informatice. Problema este că nimeni nu a cerut așa ceva.”, afirmă Florin Ilia.

Pentru o companie care a lucrat la dezvoltarea ambelor sisteme, să le faci să comunice pare ușor. Ce se întâmplă cu sistemele la care au lucrat companii diverse?

Răspunsul lui Florin Ilia: ”Se poate face, trebuie doar cuiva să-i pese. Sunt ferm convins că, în 6 luni de zile, putem rezolva cam 60% dintre problemele care îl tracasează pe cetățean. Nu partea de IT este cea grea. Aici pui 2 specialiști la masă și ei găsesc formula de comunicare. Greu este cu decizia, ăsta e lucrul important.”

Iar directorul Siveco asigură că nici costurile unei nasemenea operațiuni nu sunt o problemă. ”Ne-ar costa o fracțiune din ce s-a investit”, declară Florin Ilia.

Totuși, de ce sistemele nu sunt create de la început ca să comunice?

Florin Ilia: ”Companiile IT trebuie să livreze ce le-a cerut beneficiarul. Iar acesta se concentrează pe nevoia lui.”

Interacțiunea statului cu cetățeanul- cum a rezolvat chestiunea Republica Moldova

O realitate: din punct de vedere al gradului de interoperabilitate al bazelor de date deținute de stat, Republica Moldova deține un avans considerabil în fața României.

Cum a reușit asta un stat care, în urmă cu 7 ani era cea mai slab dezvoltată țară din regiune la capitolul IT și care astăzi, se bazează pe împrumuturile României? Explică directorul general al SIVECO, Florin Ilia:

”Au beneficiat de sprijin american, dar li s-a transmis: vă dăm bani cu o condiție, să aveți un grup de specialiști care să rămână să lucreze la acest proiect indiferent de cine ajunge la guvernare. Moldovenii au spus de acord, au constituit grupul de specialiști pe care americanii l-au antrenat și l-au consiliat. Totul s-a făcut cu o investiție de 1 milion de dolari și sistemul lor e mult mai bun ca cel din România.”

Publicat la data de 10.10.2016 .

3 comentarii

  1. Gogu de la scularie
    11.10.2016, 8:50 am

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21344965-sistemul-cardului-sanatate-nu-functioneaza-nici-marti-dimineata.htm

    Un articol care se doreste a spala pacatele “integratorilor de sisteme IT” pentru cel mai bun client “statul”.
    Sa luam ca exemplu pe cei de la Siveco.Gura pacatosului adevar graieste, produsele SIVECO nu contin cod propietar, compania s-a “reformat”,codul propietar a ramas in posesia vechilor “programatori”, romii traficanti de fier vechi din Sintesti-Ilfov.
    Daca nu e exista incompatiblitate intre paltformele IT de ce nu functioneaza sistemul IT al cardului national de sanatate?

  2. Gogu de la scularie
    11.10.2016, 9:42 am

    “ROGER”
    adica “am inteles”

    “Motivul central este, însă, de cursă lungă: incompatibilitățile ”congenitale” ale sistemului, provenite din modul în care au fost puse cap la cap elementele, ar reclama, pentru o mai bună funcționare, upgradări. Însă upgradările Nu se pot face dintr-un motiv simplu: contractul s-a finalizat, banii- 184 milioane de euro- s-au cheltuit și nu s-au mai alocat alții.”

    Imi place la nebunie cum suna, “incompatibilitățile ”congenitale” ale sistemului”, adica afectiunile “congenitale” de la oameni s-au tranmis si la “masini”.Din acest moment scapam de cosmarurile pe care seria cinematografica Terminator ni le-a indus in subconstient.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română