România digitală-schweizer: Specialiștii în IT explică de ce e blocat cetățeanul între instituțiile superinformatizate

de Victor Bratu | 10.10.2016 .

functionari-publiciGuvernul Cioloș a promis o adevărată revoluție în materie de debirocratizare a statului, accentul oficial fiind pus pe digitalizare și comunicarea electronică, cu obligativitatea la transparență a instituțiilor.

Lucru greu de făcut într-o Românie digitală-schweizer: din perspectiva specialiștilor, adevărata revoluție s-ar  petrece în momentul în care toate sistemele informatice ale statului ar comunica între ele.

Mitul legat de interoperabilitate spune că acest lucru este imposibil de realizat. Motivele invocate sunt multiple: aflăm că sistemele IT s-au dezvoltat în România fără o viziune unitară, ba, pe alocuri, chiar fără utilitate și numai pentru a acorda contracte pe comision,  că sisteme de operare sunt incompatibile, sau că celebrul cod sursă a fost ”confiscat” de dezvoltatori.

Nimic mai fals. În realitate, schimbarea nu se produce din următoarele motive:

  • Deținătorii datelor (în speță instituțiile) refuză să le partajeze. De ce se întâmplă asta, e greu de spus, dar poate fi vorba și de reacția instinctivă a sistemului birocratic, dornic să își conserve structura, de grija partidelor față de o importantă masă de votanți sau de simpla rezistență la schimbare.
  • Lipsa de viziune. Sistemele IT sunt create la comanda beneficiarului. Acesta de gândește numai la nevoile instituției, nu și la cum ar putea sistemul să facă viața mai ușoară cetățenilor.

Așa se face că Ropmânia digitală s-a dezvoltat enclavizat, astfel încât golurile informatice dintre instituții blochează comunicarea și conservă birocrația – în ciuda celor aproximativ 1,5 miliarde de euro, cât a cheltuit România cu informatizarea instituțiilor.

Probleme-n paradisul digital

Transformarea serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei ar trebui să țintească eliminarea unor ”coșmaruri birocratice”cu care se confruntă azi contribuabilul, persoană fizică sau juridică.

Exemple care-l exasperează pe cetățean :

  • Banala schimbare a actului de identitate. La schimbarea actului de identitate se cer de fiecare data copii după certificatul de naștere și de căsătorie și actul de proprietate. Primele date sunt în baza de date a evidenței populației, iar actul de proprietate ar putea fi consultat pe loc, dacă ar exista o legătură cu baza de date a Cărții funciare.
  • Banalele amenzi de de circulație. Frecvent, șoferii află că sunt datori administrației cu plata unor amenzi de circulație vechi de 3 până la 5 ani. Dacă nu ai păstrat dovada amenzii achitate, aceasta trebuie plătită din nou. Până recent, șoferii trebuia să trimită poliției copia după dovada plății, mai nou aceasta se poate face și prin mail. Dacă sistemele informatice între administrație și Poliție ar comunica atunci nu ar mai fi nevoie de plimbarea dovezilor.
  • Simpla dovadă a plății taxei de primă înmatriculare. În dosarul de înmatriculare al unui autovehicol second-hand, Poliția rutieră solicită dovada plății taxei de primă înmatriculare. Hârtie care este eliberată de Fisc, în 10 zile de la depunerea solicitării. Dacă cele 2 sisteme ar comunica, Poliția rutieră ar putea verifica singură dacă această taxă este plătită.

GovITHub- misiunea și viziunea

Una dintre inițativele guvernamentale din luna august s-a referit la crearea GovITHub – un program care își propune ”să creeze comunitatea celor care cred într-un viitor digital pentru România prin transformarea serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.”

Este ceea ce, teoretic, specialiștii denumesc ERP – Enterprise Resource Planning, adică management integrat al tuturor proceselor și operațiunilor în cadrul unei platforme informatice unice.

În esență, tradus în limbaj profan, asta înseamnă interoperabilizarea ”insulelor IT” dezvoltate în România ultimilor 20 de ani.

Perfect logic să încerci să faci acest lucru în condițiile în care, potrivit statisticilor oficiale, numai în ultimii 5 ani instituțiile statului român au cheltuit un miliard de euro pentru dezvoltarea diverselor sisteme informatice.

Dezvoltare care s-a făcut ținându-se cont numai de nevoile instituțiilor, nu și de nevoile oamenilor.

Problema e că GovITHub, în așteptarea unui studiu de interoperabilitate a sistemelor IT care trebuia să fie gata în septembrie, lucrează deocamdată doar la proiecte inovative.

Cum ar fi trebuit să arate România digitală: un exemplu din Estonia

Sigur, orice sistem IT trebuie să servească nevoilor instituției, dar în Estonia aceste investiții servesc în egală măsură și cetățenilor.

La nașterea unui copil, de exemplu, relația părintelui cu diverse instituții ale statului se desfășoară într-un punct unic: la maternitate.

Acolo, după ce funcționarul spitalului completează on-line datele specifice, părintele face un singur lucru- declară numele nou-născutului. Moment în care sistemul începe să lucreze, iar informația este trimisă la:

  • evidența populației, care eliberează automat un certificat de naștere, pe care părintele îl ridică în baza unei simple semnături
  • direcția de asistență socială, care înregistrează copilul și trimite automat pe adresa părintelui alocația
  • la compania la care lucrează părintele și la fisc, pentru deducerea automată a cheltuielilor de întreținere a copilului
  • la ministerul educației, care va afla că peste 3-4 ani copilul trebuie înscris la o grădiniță și, ulterior, la școală

În România, aceste proceduri se fac pe bază de cereri, de dosar, cu stat la cozi, cu drumuri la instituții.

Dan Nechita: avem prea puțin timp la dispoziție, sperăm să ne putem continua munca

nechitaDan Nechita, consilier al prim-ministrului responsabil cu sistemele informatice, este unul dintre cei care ”împing” proiectul GovITHub.

El spune că trei sunt obiectivele vizate: ”Inventarierea sistemelor IT din România, schimbările sistemice și inovarea”.

În lipsa unui orizont de timp acceptabil (mandatul actualului guvern se va încheia în 2 luni și jumătate), accentul se va pune însă pe inovare.

Consilierul premierului a vorbit cu cursdeguvernare.ro despre activitățile GovITHub, explicând că accentul se    pune în acest moment pe dezvoltarea unor soluții software în sprijinul cetățenilor și companiilor.

”Pasul 1 a fost să încercăm să realizăm un inventar al sistemelor informatice, să vedem ce avem. Am cerut tuturor agențiilor și instituțiilor să ne transmită lista sistemelor proprii dezvoltate. Încă mai așteptăm răspunsuri… La schimbări sistemice ne putem gândi după aceea”, afirmă Dan Nechita.

Din perspectiva lui Nechita, alternativa logică pentru ca proiectul ”să livreze” ceva în timp util este accentul pe inovare.

Un exemplu oferit de consilier: ”Mă tot gândesc la un proiect. Avem o vedere neclară asupra diasporei în sensul că știm cam câți români trăiesc în principalele țări adoptive, precum Italia, Spania, Germania etc. Știm însă câți români sunt în altă parte? Hi să facem atunci o aplicație, un soi de Google Maps, să zicem, în care tu, român în Guatemala, de exemplu, să îți poți semnala prezența. Te înscri într-o listă, simplu. Cred că ar fi un instrument extrem de folositor. Bine, dacă sunt alte proiecte mai bune, care se pot realiza mai rapid, nu zic nu. Să facem altceva…”

Guvernul anunța pe 7 octombrie selecția finală a celor 20 de bursieri și lista potențialele proiecte propuse spre implementare prin intermediul platformei participative ithub.gov.ro.

Din listă lipsește proiectul drag lui Dan Nechita. Găsim însă printre propuneri:

  • Prietenul pacientului –  un sistem funcțional de colectare a feedback-ului pacientului;
  • MFP pe telefon – aplicație ce își propune creșterea numărului de cetățeni care aleg să utilizeze serviciile oferite de Ministerul Finanțelor în spațiul virtual via telefon mobil;
  • Business Start – o aplicație ce va explica diferitele forme juridice din România, cu avantaje și dezavantaje pentru antreprenori și în ce cazuri sunt recomandabile;
  • Istoricul Tranzactilor pentru un Imobil – o aplicație care permite regăsirea istoricului tranzacțiilor pentru un imobil sau pentru o zonă;
  • RoadRo –  o aplicație ce permite cetățenilor să raporteze abuzuri ale șoferilor (în primă fază parcări ilegale, ulterior încălcări majore ale codului rutier);

Iar aceste proiecte tocmai au făcut obiectul unei întâlniri de 2 zile- un ”hackaton”, îl denumește guvernul- în care cei selectați prin program au lucrat împreună, pe echipe, pentru dezvoltarea unor prototipuri ale primelor proiecte.

Marius Bostan: Avem nevoie de masă critică pentru a învinge rezistența la schimbare

marius bostanFost ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan este unul dintre inițiatorii GovItHub. El asigură că activitățile nu se vor limita la lista anunțată de guvern.

”Astea, cu siguranță, sunt idei propuse de voluntari sau de bursieri. Sunt idei foarte bune, chiar folositoare cetățeanului.

Pentru interoperabilitate însă, e nevoie de strategie, de o gândire structurată și vă asigur că s-a lucrat și se lucrează și la asta. Trebuie admis, deschis, că există multă rezistență la schimbare și ca să învingem asta este nevoie de o masă critică. Proiectul asta și-a propus inițial, să stârnească entuziasm, să adune promotorii ideii de schimbare. Am vrut să creăm mai întâi un val, și asta se întâmplă acum”, declară Marius Bostan.

Fostul ministru nu pare îngrijorat de perspectiva timpului în care se va produce schimbarea. ”Nu spun că e simplu, dar nici foarte complicat. Și cred că orice guvern va veni după Guvernul Cioloș va menține activ acest proiect. Orice guvern va fi conștient că ce se lucrează acum generează plusvaloare”, spune Marius Bostan.

Fostul ministru e bucuros că a reușit în mandatul său să împingă lucrurile pe un drum fără întoarcere. ”În administrație s-a introdus o regulă nouă: orice proiect mai mare de 2,5 milioane lei trebuie avizat de o comisie înființată la nivelul Ministerului Comunicațiilor. Niciun proiect nu va mai primi aviz dacă nu există și componenta de interoperabilitate. S-a încheiat epoca în care plăteam bani mulți pentru proiecte fără beneficii pentru administrație în ansamblu.”

Varujan Pambuccian: Interoperatibilitate în România? Te lupți cu morile de vânt!

varujan-pambuccianPoate singurul dintre politicienii români în activitate cu experiză reală în domeniul IT, deputatul Varujan Pambuccian face însă o afirmație șocantă legat de comunicarea între sistemele informatice: ”Tehnic, e banal. De fapt, suntem la 15 ani distanță de momentul în care a devenit banal să faci două sisteme informatice să comunice date. Și nici nu costă mult.”

În aceste condiții, de ce nu se întâmplă asta? În mare, pare să fie vorba de două piedici.

”Mi-am dat seama că, în România, e imposibil să faci așa ceva. Eu, ultima tentativă am avut-o pe vremea Guvernului Boc, când am scris o lege în care am descris cum se poate face. Emil Boc a fost entuziasmat, dar n-a făcut nimic. De atunci, nu mai vreau să îmi bat capul cu așa ceva.

În primul rând, lumea nu se înțelege cine să fie deținătorul datelor. Nu pricep de ce trebuie să dea altuia datele pe care le dețin, toți vor să le dețină ei, nu alții.

Și chiar dacă ar pricepe, știți cum e: miniștrii vin și pleacă, dar în ministere există o zonă de care nu s-a atins nimeni de 20 de ani, care conduce de fapt România și care se opune la schimbare”, explică Varujan Pambuccian.

De ce s-ar opune această ”zonă”? ”Când am scris acea lege, am făcut și un calcul, un studiu de impact, din care a reieșit că o să mai avem nevoie cam de 20% din oamenii care lucrează în administrație!” explică deputatul Pambuccian

Florin Ilia: Nu partea de IT e grea, greu e cu decizia.

17siveco-465x390Florin Ilia, director general Siveco, confirmă că, din punct de vedere tehnic, orice sistem pot comunica cu altul, chiar dacă acestea sunt diferite.

”Să vă dau un exemplu: Dacă mergi cu copilul la doctor, ai nevoie de o adeverință din care să reiasă că este elev. De ce să umblu după adeverință când baza de date a Ministerului Educației poate transmite sistemului de sănătate informația imediat? Situația asta se poate rezolva în 2 zile de muncă. Știu asta sigur, noi am lucrat ambele sisteme informatice. Problema este că nimeni nu a cerut așa ceva.”, afirmă Florin Ilia.

Pentru o companie care a lucrat la dezvoltarea ambelor sisteme, să le faci să comunice pare ușor. Ce se întâmplă cu sistemele la care au lucrat companii diverse?

Răspunsul lui Florin Ilia: ”Se poate face, trebuie doar cuiva să-i pese. Sunt ferm convins că, în 6 luni de zile, putem rezolva cam 60% dintre problemele care îl tracasează pe cetățean. Nu partea de IT este cea grea. Aici pui 2 specialiști la masă și ei găsesc formula de comunicare. Greu este cu decizia, ăsta e lucrul important.”

Iar directorul Siveco asigură că nici costurile unei nasemenea operațiuni nu sunt o problemă. ”Ne-ar costa o fracțiune din ce s-a investit”, declară Florin Ilia.

Totuși, de ce sistemele nu sunt create de la început ca să comunice?

Florin Ilia: ”Companiile IT trebuie să livreze ce le-a cerut beneficiarul. Iar acesta se concentrează pe nevoia lui.”

Interacțiunea statului cu cetățeanul- cum a rezolvat chestiunea Republica Moldova

O realitate: din punct de vedere al gradului de interoperabilitate al bazelor de date deținute de stat, Republica Moldova deține un avans considerabil în fața României.

Cum a reușit asta un stat care, în urmă cu 7 ani era cea mai slab dezvoltată țară din regiune la capitolul IT și care astăzi, se bazează pe împrumuturile României? Explică directorul general al SIVECO, Florin Ilia:

”Au beneficiat de sprijin american, dar li s-a transmis: vă dăm bani cu o condiție, să aveți un grup de specialiști care să rămână să lucreze la acest proiect indiferent de cine ajunge la guvernare. Moldovenii au spus de acord, au constituit grupul de specialiști pe care americanii l-au antrenat și l-au consiliat. Totul s-a făcut cu o investiție de 1 milion de dolari și sistemul lor e mult mai bun ca cel din România.”

Publicat la data de 10.10.2016 .

3 comentarii

  1. Gogu de la scularie
    11.10.2016, 8:50 am

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21344965-sistemul-cardului-sanatate-nu-functioneaza-nici-marti-dimineata.htm

    Un articol care se doreste a spala pacatele “integratorilor de sisteme IT” pentru cel mai bun client “statul”.
    Sa luam ca exemplu pe cei de la Siveco.Gura pacatosului adevar graieste, produsele SIVECO nu contin cod propietar, compania s-a “reformat”,codul propietar a ramas in posesia vechilor “programatori”, romii traficanti de fier vechi din Sintesti-Ilfov.
    Daca nu e exista incompatiblitate intre paltformele IT de ce nu functioneaza sistemul IT al cardului national de sanatate?

  2. Gogu de la scularie
    11.10.2016, 9:42 am

    “ROGER”
    adica “am inteles”

    “Motivul central este, însă, de cursă lungă: incompatibilitățile ”congenitale” ale sistemului, provenite din modul în care au fost puse cap la cap elementele, ar reclama, pentru o mai bună funcționare, upgradări. Însă upgradările Nu se pot face dintr-un motiv simplu: contractul s-a finalizat, banii- 184 milioane de euro- s-au cheltuit și nu s-au mai alocat alții.”

    Imi place la nebunie cum suna, “incompatibilitățile ”congenitale” ale sistemului”, adica afectiunile “congenitale” de la oameni s-au tranmis si la “masini”.Din acest moment scapam de cosmarurile pe care seria cinematografica Terminator ni le-a indus in subconstient.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română