România cumpără rachete şi elicopere de la companii franceze. Acordurile au fost semnate, joi, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedinţilor Franţei şi României.
Tot joi s-a mai decis și extinderea contractului de exclusivitate, de la 5 la 15 ani, între Airbus Helicopters şi IAR Ghimbav.
De precizat contextul: pe data de 3 august, ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a semnat o scrisoare de intenţie de preţ şi disponibilitate privind achiziţionarea de elicoptere de atac produse de compania Bell Helicopters, documentul urmând să fie adresat guvernului SUA.
Un Memorandum de înțelegere denumit “Ground Based Air Defence Systems”, semnat de reprezentanți MBDA și Romarm, vizează achiziționarea de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, folosite în lupta antiaeriană. Rachetele ar putea fi produse în România, unde francezii ar fi dispuși să deschidă o linie de fabricație.
În ceea ce privește extinderea contractului de exclusivitate cu Airbus Helicopters, acest lucru va fi condiționat de livrarea a 50 de elicoptere în zece ani.
Informațiile inițiale au fost prezentate de Digi24.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a sosit joi în România, susținând o conferinţă de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis după convorbirile bilaterale desfășurate la Palatul Cotroceni.
Majorarea bugetului alocat Apărării de către România la 2% din produsul intern brut (PIB) începând din acest an şi lansarea mai multor programe mari de înzestrare a armatei au generat o competiţie acerbă pentru contracte între marile companii europene şi americane din sector, sprijinite intens de statele în care îşi au sediul, inclusiv în cadrul vizitelor la nivel înalt.
Până acum, guvernul PSD-ALDE a anunţat mai multe contracte importante cu companii americane şi niciunul cu companii europene, chiar dacă au continuat, deocamdată, un acord încheiat anul trecut de guvernul tehnocrat cu germanii de la Rheinmetall pentru fabricarea de transportoare blindate la Moreni, pus sub semnul întrebării de un contract similar anunţat recent cu americanii de la General Dynamics.
Pe 1 august, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026, care include opt programe de înzestrare, cu fonduri multianuale în valoare de 9,8 miliarde euro.
Dintre acestea, patru mari programe de înzestrare au fost demarate până acum, din care în trei s-au anunţat şi contracte.
În toate cazurile, bătălia pentru contracte se dă între companii europene (în principal Franţa şi Germania, care dispun de industrii militare competitive) şi Statele Unite, în condiţiile în care piaţa tehnologiilor militare este una de tip oligopol (câţiva mari ofertaţi pe fiecare piaţă) şi este influenţată de alianţele politice şi militare între state (NATO şi parteneriatul strategic cu SUA, în cazul României).
O altă componentă specială a contractelor de înzestrare militară este legată de posibilităţile de producţie şi de mentenanţă locală a echipamentelor, deţinerea unei industrii proprii reprezentând un atu strategic pentru orice stat în caz de conflict.
În cazul în care producţia locală nu este posibilă, pe plan internaţional se practică aranjamente de tip offset, mecanism prevăzut şi de legislaţia românească.
Un aranjament cu offset presupune ca, în cazul unei achiziţii de armament din străinătate, o parte din valoarea contractului să se întoarcă în statul care face achiziţia prin investiţii, subcontractare locală sau transfer tehnologic.
Legislaţia românească prevede, pentru achiziţiile militare din străinătate, un procent de offset cel puţin 80%.
