Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

România cu două viteze

de Marin Pana 5.3.2017

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă“, a anunţat miercuri Administraţia Prezidenţială.

Să încercăm să rescriem paragraful la nivel local, aşa, doar ca să vedem cum ar suna pentru românii care ar vrea să se simtă integraţi în Europa cu integrarea în chiar ţara lor:

” Preşedintele s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Românie cu mai multe viteze – o Românie a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a României ar putea conduce la dezintegrarea statului naţional. Şeful statului a subliniat că se pronunţă pentru o Românie puternică, consolidată, unitară şi incluzivă“.

De ce am făcut o paralelă ce sare imediat în ochi dacă vrem să fim consecvenţi cu logica măcar acolo unde depinde de noi şi nu de Germania sau Franţa ? Pentru că franco-germanii de la Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi par a se comporta la fel cu strategii occidentali, amatori de mai multe viteze.

E de notorietate că zona Bucureşti-Ilfov are un nivel de trai cuantificat în PIB/locuitor cam de patru ori mai mare decât ce a mai rămas din Moldova adevărată ( mai puţin Vrancea şi Galaţiul ) după ce a împărţită şi rebotezată la stânga Prutului. Adică ori te duci de la Vaslui în Capitală, ori de la Bucureşti la Londra e cam acelaşi lucru.

De altfel, nici nu e nevoie să ajungi prea departe de sărăcia în care se zbat multe comunităţi de pe cuprinsul României. Adevărata discrepanţă nefiind doar INTERregională dar şi INTRAregională. Fiecare regiune botezată de dezvoltare ( dezvoltarea cui, a centrului în detrimentul periferiei sau fără antrenarea ei ?) având două trei judeţe mai răsărite şi două, trei sau patru ca vai de mama lor după standardele europene.

Paradoxal ( sau nu ?) exact acolo unde sărăcia e mai mare, şi opulenţa celor care ”au reuşit în viaţă” este mai mare, ceea ce slăbeşte structura socială şi înmoaie ţesătura morală a ceea ce a mai rămas din apartenenţa la această ţară. Apelul la low-cost cu relocarea mai la vest a devenit pentru mulţi oameni care ar fi putut dezvolta România singura ieşire fezabilă din această situaţie.

Cheia combinată o constituie investiţiile masive şi rapide în infrastructură şi crearea de locuri de muncă. Pentru a creea culoarele radiale care să echilibreze presiunea în cercurile concentrice. Care se constituie neîncetat dintr-un motiv simplu: capitalul este în căutare de eficienţă maximă şi se concentrează la nivel local, în mod natural, acolo unde o găseşte.

Din păcate, tot acolo se găseşte şi sursa de extragere de profit personal pentru cei care nu sunt competitivi pe piaţa liberă ci pe piaţa politică. Şi care nu au interes să sustragă substanţă dintr-un mediu economic cu bunăstare difuză, relativ independent de centru. Ei preferă să se alimenteze din câteva concentrări locale de bunăstare, de care să depindă restul ”asistaţilor”, reduşi la rolul de masă de manevră.

Adică avem şi noi franco-germanii noştri pe post de despoţi luminaţi, care ştiu cum trebuie făcut şi ne vor binele. Doar că unii dintre români, mai conectaţi la subtilităţile economiei şi nostalgici cu ideea de ţară în care vor să trăiască, nu şi-l lasă luat.

Atunci când şomajul scade la 4,8% după metodologia naţională şi 5,5% după cea internaţională pare a fi de bine. Doar că, simultan, proporţia celor indemnizaţi de stat pentru a căuta un loc de muncă şi a se înregistra ca atare drept şomeri s-a prăbuşit până la 21,5% ( doar puţin peste una din cinci persoane care se mai încumetă să facă actele şi să parcurgă procedurile de şomaj).

În schimb, pensia minimă garantată în plată se majorează cu 30%, până la 520 de lei. Sumă semnificativ plasată la exact 51% din salariul minim net pe economie de 1.025 lei (1.450 lei e suma de PR politic, varianta brută pentru cei care nu au timpul şi pregătirea necesară să facă diferenţa între brut şi net, mai cunoscut drept ”bani în mână”).

Aşa se face că, în timp ce rata şomajului este printre cele mai mici din UE ( 5,5% faţă de 8,5% media UE) , rata de ocupare este tot printre cele mai mici din UE (61% faţă de 65% media UE la grupa de vârstă 15 – 64 de ani). Ocuparea redusă duce la producţie redusă faţă de potenţialul uman, încasări relativ mici la buget şi lipsuri în toate serviciile publice.

De aici vin evaziunea cât cuprinde, pe sistemul scapă fiecare cum poate, şi corupţia aferentă, omniprezentă în sănătate, învăţământ şi administraţie. Dar interesul nu este pentru o Românie ”puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”, pentru că de acolo nu se poate extrage la fel de uşor renta politică a celor două viteze cu care se dezvoltă societatea.

Configuraţia de tipul 120% din media europeană la centru şi 40% la periferie poate să dea 60% per total ca o medie abstractă a unei Românii care, de fapt nu se regăseşte în realitate. Dar nu va permite nici stabilizarea ţării şi nici traversarea pragului de împotmolire pe la 80% din media europeană spre care au atins asimptotic portughezii şi din care au ricoşat grecii după ce l-au forţat, tentative întreprinse, desigur, cu două viteze diferite.

Ideea e că, dacă vrem să fim credibili în discursul pentru exterior şi să evităm poziţia de periferie de consum second-hand care ni se pregăteşte, poate că ar trebui, mai întâi, să dovedim aceeaşi preocupare şi să luăm măsuri în consecinţă la nivel intern. Asta ca să nu ajungem la reclamaţii similare celor din sectorul comercial unde pe etichetă se lăfăie atractiv o aceeaşi Mărie occidentală dar, pentru uz local, se livrează cu o pălărie orientală. Cum ar spune turcul, ”interesul poartă fesul”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2017

2 comentarii

  1. OvidiuB
    6.3.2017, 10:53 am

    Felicitari, foarte pertinente observatii!

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    7.3.2017, 11:32 am

    1.Presedintele s-a pozitionat intotdeuna bine, dar Romania tot mai prost, urmind sa ramina in urma de caruta dezvoltarii industriale europene, fiindca acesta INSTITUTIE nu “produce” proiecte de “reconstructie industriala, nu evalueaza si nu recomanda promovarea proiectului ce i-a fost propus anul trecut.Presedintele se situeaza bine de tot (avind in vedere locatia in Palatului Primaverii), cu tot ce-i trebuie pentru a reprosa UE, ceeace nu face el sau prin consultantii sai economici.Adica nu produce si nu solicita PUBLIC un “proiect national de reindustrializare”, din moment ce este vizibila incapacitatea inovativa si productiva programatica, a Comisiei create in acest scop.
    2.Mai mult ca sigur, ca pina la urma Comisia Prezidentiala va uimi piata stiintifica economica (nationala) cu a “54-a Strategie teoretica de dezvoltare si industrializare a Romaniei”, trezind invidia (justificata) a tarilor Estice, amenintate sa nu se mai poata tine de noi cu industrializarea…

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult