România, condamnată la CEDO într-un caz privind câinii vagabonzi

de Razvan Diaconu | 27.7.2011 .

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus, marți, ca statul român să-i plătească despăgubiri morale de 9.000 de euro unei românce care a fost atacată, în anul 2000, de 7 câini vagabonzi, pentru că autoritățile române nu au întreprins până în acel an nicio măsură eficientă pentru protejarea oamenilor de maidanezi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 8 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, în cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României.

”CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie”, a precizat MAE.

La momentul incidentului reclamat de femeia atacată de câini, Traian Băsescu deținea funcția de primar general al Bucureștiului de circa 4 luni. În primul său mandat la primăre, Băsescu a luat, însă, măsuri pentru eutanasierea câinilor vagabonzi, generând proteste ale unor organizații pentru apărarea animalelor. Potrivit statisticilor prezentate de Băsescu la finalul primului său madat de primar, în 2004, numărul cazurilor de oameni mușcați de câinii vagabonzi în București ar fi scăzut de la 1.500 pe lună la 200 pe lună.

Faptele reținute de CEDO:

–          La data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu a fost atacată, muşcată şi aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în faţa casei sale din cartierul Pajura, Bucureşti. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap şi picior (femur fracturat).

–          După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în categoria persoanelor cu handicap. Reclamanta a început să sufere de amnezie, dureri de umeri şi picioare şi să prezinte dificultăţi în ceea ce priveşte alimentaţia. Femeia trăia într-o stare continuă de anxietate şi n-a mai părăsit domiciliul de teama unui alt atac.

–          Raportat la starea de fapt din speţă, CEDO a reţinut că, potrivit relatărilor mass-media, la momentul incidentului, numărul câinilor comunitari era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în anul 2000 numărul câinilor din Bucureşti se ridica la 200.000.

–          Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenţie, CEDO a reţinut că, în urma atacului câinilor comunitari şi a consecinţelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.

Ce NU au făcut autoritățile

–          Instanţa europeană a observat că autorităţile naţionale dispuneau la momentul incidentului de informaţii abundente şi detaliate cu privire la problema câinilor comunitari şi a pericolului pe care aceştia îl reprezentau pentru populaţie.

–          Mai mult, s-a reţinut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce priveşte organizarea şi controlul acestei structuri.

–          S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătăţit.

–          CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine şi societăţii civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităţilor o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele.

–          Curtea a remarcat că nu s-a menţionat nicio măsură concretă pe care autorităţile ar fi  luat-o la momentul respectiv (în anul 2000 – n.r.) în vederea soluţionării problemei câinilor comunitari şi nu s-a demonstrat că legislaţia şi practica din acest domeniu ar fi fost de natură să acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor câinilor comunitari.

–          Cu privire la situaţia particulară a reclamantei, s-a arătat că, în ciuda faptului că printr-o hotărâre nedefinitivă i s-a recunoscut dreptul la despăgubire, aceasta nu şi-a văzut satisfăcut dreptul la repararea prejudiciului, instanţele respingându-i acţiunea din motive procedurale.

Decizia CEDO arată cu degetul la autoritățile locale bucureștene din 2000

–          CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie.

–          În ceea ce priveşte încălcarea articolului 6[1] din Convenţie, s-a constatat că sarcina impusă reclamantei, de a identifica autoritatea responsabilă cu supravegherea organismului competent în ceea ce priveşte câinii comunitari, a fost disproporţionată, în condiţiile în care potrivit legislaţiei interne consiliile municipale sunt însărcinate să creeze structuri care să gestioneze situaţia câinilor comunitari şi primăriile sunt însărcinate cu punerea în aplicare a politicilor consiliilor municipale.

–          În consecinţă, Curtea a considerat în unanimitate că reclamanta nu a putut cere repararea prejudiciului pentru atacul suferit şi a concluzionat că nu a beneficiat de un drept de acces efectiv la un tribunal.

–          În temeiul articolului 41 din Convenţie, Curtea a obligat statul român să plătească reclamantei 9.000 EUR cu titlu de daune morale şi 20 EUR pentru cheltuieli de judecată.

Victima a murit in anul 2007, din cauze care nu au legătură cu speța de la CEDO, iar despăgubirile le primeșțte soțul ei, care a continuat procesul, potrivit site-ului avocatnet.ro

Publicat la data de 27.7.2011 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Inspectorii școlari șefi din 13 județe – demiși vineri seara, prin fax, de ministrul Educației

Șefii inspectoratelor scolare din 13 judete (Arad, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Ialomița, Ilfov, Mehedinti, Olt, Sibiu, Tulcea și Vrancea) au fost revocați vineri...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Premierul trimite Corpul de Control la TAROM și la Compania Națională de Investiții

Premierul Mihai Tudose a venit duminică la serviciu și a decis să trimită Corpul de Control la TAROM și la Compania Națională de Investiții,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Cele mai mari forțe ale Zonei Euro pun presiune pe Bruxelles să protejeze companiile europene de achizițiile chineze

Germania, Franța și Italia cer Bruxellesului să joace un rol mai important în protejarea unora dintre cele mai inovatoare companii europene față de achizițiile...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor: Guvernul amână split TVA pentru 1 ianuarie 2018

Consultările cu mediul de afaceri au convins Ministerul Finanțelor Publice (MFP) doar amânarea aplicării ogbligatorii a mecanismului plății defalcate a TVA,de la 1 ianuarie...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Donald Trump l-a concediat pe strategul său șef și arhitectul victoriei sale, devenit ”acarul Păun” al deciziilor prezidențiale proaste

Donald Trump l-a concediat Steve Branon, strategul său șef și arhitectul victoriei sale în prezidențiale, dar și cel care l-a inspirat pe președintele SUA...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română