România, condamnată la CEDO într-un caz privind câinii vagabonzi

de Razvan Diaconu | 27.7.2011 .

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus, marți, ca statul român să-i plătească despăgubiri morale de 9.000 de euro unei românce care a fost atacată, în anul 2000, de 7 câini vagabonzi, pentru că autoritățile române nu au întreprins până în acel an nicio măsură eficientă pentru protejarea oamenilor de maidanezi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 8 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, în cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României.

”CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie”, a precizat MAE.

La momentul incidentului reclamat de femeia atacată de câini, Traian Băsescu deținea funcția de primar general al Bucureștiului de circa 4 luni. În primul său mandat la primăre, Băsescu a luat, însă, măsuri pentru eutanasierea câinilor vagabonzi, generând proteste ale unor organizații pentru apărarea animalelor. Potrivit statisticilor prezentate de Băsescu la finalul primului său madat de primar, în 2004, numărul cazurilor de oameni mușcați de câinii vagabonzi în București ar fi scăzut de la 1.500 pe lună la 200 pe lună.

Faptele reținute de CEDO:

–          La data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu a fost atacată, muşcată şi aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în faţa casei sale din cartierul Pajura, Bucureşti. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap şi picior (femur fracturat).

–          După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în categoria persoanelor cu handicap. Reclamanta a început să sufere de amnezie, dureri de umeri şi picioare şi să prezinte dificultăţi în ceea ce priveşte alimentaţia. Femeia trăia într-o stare continuă de anxietate şi n-a mai părăsit domiciliul de teama unui alt atac.

–          Raportat la starea de fapt din speţă, CEDO a reţinut că, potrivit relatărilor mass-media, la momentul incidentului, numărul câinilor comunitari era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în anul 2000 numărul câinilor din Bucureşti se ridica la 200.000.

–          Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenţie, CEDO a reţinut că, în urma atacului câinilor comunitari şi a consecinţelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.

Ce NU au făcut autoritățile

–          Instanţa europeană a observat că autorităţile naţionale dispuneau la momentul incidentului de informaţii abundente şi detaliate cu privire la problema câinilor comunitari şi a pericolului pe care aceştia îl reprezentau pentru populaţie.

–          Mai mult, s-a reţinut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce priveşte organizarea şi controlul acestei structuri.

–          S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătăţit.

–          CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine şi societăţii civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităţilor o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele.

–          Curtea a remarcat că nu s-a menţionat nicio măsură concretă pe care autorităţile ar fi  luat-o la momentul respectiv (în anul 2000 – n.r.) în vederea soluţionării problemei câinilor comunitari şi nu s-a demonstrat că legislaţia şi practica din acest domeniu ar fi fost de natură să acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor câinilor comunitari.

–          Cu privire la situaţia particulară a reclamantei, s-a arătat că, în ciuda faptului că printr-o hotărâre nedefinitivă i s-a recunoscut dreptul la despăgubire, aceasta nu şi-a văzut satisfăcut dreptul la repararea prejudiciului, instanţele respingându-i acţiunea din motive procedurale.

Decizia CEDO arată cu degetul la autoritățile locale bucureștene din 2000

–          CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie.

–          În ceea ce priveşte încălcarea articolului 6[1] din Convenţie, s-a constatat că sarcina impusă reclamantei, de a identifica autoritatea responsabilă cu supravegherea organismului competent în ceea ce priveşte câinii comunitari, a fost disproporţionată, în condiţiile în care potrivit legislaţiei interne consiliile municipale sunt însărcinate să creeze structuri care să gestioneze situaţia câinilor comunitari şi primăriile sunt însărcinate cu punerea în aplicare a politicilor consiliilor municipale.

–          În consecinţă, Curtea a considerat în unanimitate că reclamanta nu a putut cere repararea prejudiciului pentru atacul suferit şi a concluzionat că nu a beneficiat de un drept de acces efectiv la un tribunal.

–          În temeiul articolului 41 din Convenţie, Curtea a obligat statul român să plătească reclamantei 9.000 EUR cu titlu de daune morale şi 20 EUR pentru cheltuieli de judecată.

Victima a murit in anul 2007, din cauze care nu au legătură cu speța de la CEDO, iar despăgubirile le primeșțte soțul ei, care a continuat procesul, potrivit site-ului avocatnet.ro

Publicat la data de 27.7.2011 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Studiu CDR: Plata defalcată a TVA nu este nici folositoare, nici oportună. Trebuie să fie opţională

Introducerea sistemului de plată defalcată a TVA (Split TVA) „nu este o măsură folositoare şi nici oportună pentru economie”, în opinia a 98% dintre...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Cazul Omnia Turism / Mii de vacanțe anulate din cauza conturilor blocate

Cazul agenției Omnia Turism este cea mai mare pagubă în turism de după Revoluţie, a declarat miercuri ministrul Mircea Titus Dobre. Ministrul Turismului le...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

UE cu mai multe viteze: România şi alte 16 ţări din UE nu au adoptat Directiva piețelor financiare

Dezvoltarea UE cu viteze diferite, în funcţie de ţările membre, se manifestă şi în privinţa pregătirilor pentru aplicarea Directivei MiFID II, menită să revoluţioneze...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Tudorel Toader va discuta legile Justiției cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, pe 26 octombrie

Ministrul Tudorel Toader se va întâlni pe data de 26 octombrie cu prim-vicepreședintele Comisie Europene, Frans Timmermans, pentru a discuta “pe îndelete” proiectul de...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Deputatul PSD Dumitru Chiriță a devenit preşedintele Autorităţii de reglementare a pieţelor energetice

Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor l-a validat, miercuri, cu 220 de voturi „pentru” şi 79 de voturi „împotrivă”, pe Dumitru Chiriţă (FOTO) în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română