Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu mențiunea că România are, oricum, randamente duble față de Ungaria.
Perspectivele pentru București se anunță, însă, și mai defavorabile.
În România, „ratele de dobândă s-au consolidat pe scadențele medii şi lungi pe piața titlurilor de stat. Curbele de randament au ajuns la 4,525% la scadenţa de 10 ani”, potrivit unei note a Băncii Transilvania (BT), emisă luni.
Perspectiva randamentelor românești este mai puțin favorabilă decât a celor maghiare: cele româneşti ar putea crește până la 5,4% la sfârșitul anului, iar randamentele maghiare ar putea scădea de la 2,55 – 2,6%, în prezent, până la 2% încă din acest trimestru, nivel care s-ar putea menține până în decembrie, potrivit estimărilor Erste Group Research (EGR).
Randamentele la scadenţele pe termen scurt au rămas aproape constante „sub influenţa unui surplus semnificativ de lichiditate în piaţă”, spun analiştii EGR, într-un raport emis luni.
Deficitul balanței comerciale cu bunuri a consemnat un nivel record în ultima lună din 2017 (1,6 mld. euro), iar presiunile inflaționiste au impus BNR să ridice dobînda de politică monetară penru a doua oar într-o lună, până la 2.25%.
„Evoluțiile de mai sus coroborate cu cele din piețele globale de titluri de stat au condus la deplasarea curbei randamentelor în sus, în medie cu cinci puncte bază săptămâna trecută. Rata de dobândă pe scadența 10 ani a urcat cu 0.9% la 4.525% (plus 4.9% în 2018)”, spune un raport al BT.
Licitațiile Ministerului de Finanțe român de săptămâna trecută pe piața primară au dat semnale „amestecate”: cereri din piață „modeste” la licitația de luni pentru obligațiuni cu scadența în 2022 și „emisiuni sub obiective, dar cu un interes puternic al investitorilor la licitația de joi pentru obligațiuni cu scadența în 2024”, consideră analiștii EGR.
Statul a atras 45 milioane de lei prin emisiunea de titluri scadente în aprilie 2024 la un cost mediu anual de 4,35%, la o recentă licitație suplimentară, aminteşte o notă a BT.
„Este greu să se discearnă cât de mult din această creştere pe curbă (a randamentelor) a fost rezultatul corecției pe piețele globale de acțiuni și cât de mult a fost din cauza unor factori interni, precum puseul de creștere a inflației și riscurile legate de contul curent și de deficitele bugetare”, spune raportul EGR.
Celelalte state ECE
Randamentul titlurilor de referință maghiare la 10 ani a sărit la 2,6%, recent, față de 2,02% la sfârșitul anului trecut, iar spread-ul față de bund-urile germane a crescut la 19 puncte procentuale, până la 179 pp.
„Asta înseamnă că, în ciuda eforturilor MNB de a păstra întreaga curbă a randamentelor cât mai jos cu putință, piața internă a titlurilor de stat nu a rezistat la schimbările de pe piețele globale”, spune raportul EGR.
Banca Națională a Ungariei (MNB) și-a schimbat retorica nu demult spunând că se va concentra în primul rând pe spread-ul randamentele titlurile țării și cele ale marilor emitenți globali, mai ales ale Germaniei. Astfel că, efectul turbulențelor globale nu a putut fi evitat.
În Polonia, atât titlurile de stat pe 10 ani cât şi cursul zlotului au variat într-un interval îngust. Randamentul titlurilor la 10 ani a crescut de la 3,55 la 3,6%, şi ar putea crește până la 3,91%.
Cazul Cehiei este cel fericit: riscuri macroeconomice scăzute, excedent de cont curent. Banca centrală şi-a urmat politica de creştere graduală a dobânzii şi coroana s-a apreciat.
Astfel că randamentul titlurilor cehe pe 10 ani este şi va fi de 1,86% cel puţin în primul trimestru din 2018, cu prespective de creştere marginală până la 1,93% la sfârşitul anului. Turbulenţele globale nu au avut nici un impact asupra titlurilor cehe, spun analiştii EGR.
Perspectiva valutară
Comparaţia trebuie să ţină seama şi de evoluţiile valutare.
Faţă de Leul românesc, euro a evoluat într-un interval relativ strâns, între 4,63 şi 4,66 lei în ultima săptămână, „Nimic special”, spune EGR, a cărei estimare este de 4,73 lei / euro în ultimul trimestru din 2018.
De la forintul mahiar, însă, se aşteaptă stabilitate, de la 312 forinţi / euro în prezent la 315 pe parcursul anului.
În Polonia, variaţia zlotului este de asemeni nesemnificativă: euro s-a apreciat de la 4,15 zloți lunea trecută, la 4,19 zloți în prezent şi ar putea fi de doar 4,15 zloţi în ultimul trimestru.
