La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Chestiunea

CRONICILE / În căutarea omului de stat: cum a ajuns decidentul român sub media națională de competență

Textul de mai jos e doar un fragment  din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare” (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

România – cea mai mare reducere a consumului de energie din UE. Cauze, consecințe, oportunităţi

de Marin Pana , 7.2.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare reducere a consumului brut de energie din perioada 1996 – 2016, valoarea cumulată pe cele două decenii fiind de -32,4%.

Ritmul negativ a fost în contracurent cu tendinţa generală a UE din primii zece ani analizaţi şi s-a accentuat pe parcurs, când trendul s-a inversat.

Urmare a desfiinţării unor importante capacităţi de producţie, în intervalul 1996 – 2006 am fost „campioni” printre puţinele state actuale membre UE  care şi-au redus consumul de energie şi nu din motive de eficientizare a consumului prin implementarea de tehnologii mai performante, precum Germania (-0,4%).

În perioada 2006 – 2016, cu o valoare de -20,2%, figurăm pe podiumul european al scăderii consumului de energie după Grecia ( -23,6%), puternic afectată de criza economică, şi mica Maltă (-22,5%). Cu amendamentul important că, spre deosebire de noi, aceste state consemnaseră anterior creşteri importante ( +28,7% şi, respectiv, +26,2%), adică se situau în 2016 peste nivelul din 1996.

Mai importantă, însă, ar fi poziţionarea în context regional, printre colegele de fost bloc estic, şi raportarea la marile economii europene.

Vecinii de la sud de Dunăre şi colegi de val în 2007 au avut o scădere similară dar mai limitată (-21,1% cumulat). Dincolo de reculul iniţial al pieţei intern, refacerea accesului pe pieţele externe odată cu privatizările ne-au dat pierzători neţi.

Reducerea consumului de energie: scăderea activității economice versus eficientizarea consumului

Polonia şi Ungaria, cu care avem deficite majore în comerţul exterior din motive de competitivitate, au înregistrat scăderi moderate, provenite din eficientizarea consumurilor şi nu din scăderea activităţii economice, la fel ca Cehia şi Slovacia, care s-au înscris în timp mult mai aproape de tendinţa generală europenă.

Analiza este complicată, însă, de refacerea structurii economice pe alte coordonate decât cele din urmă cu câteva zeci de ani, cu efecte negative în prezent prin restrângerea unor activităţi mari consumatoare de energie şi cu potenţiale efecte pozitive undeva în viitor pentru obţinerea de valoare adăugată mai mare în domenii mai puţin energointensive.

Practic, la noi este vorba despre o schimbare mai mult sau mai puţin voită de paradigmă în dezvoltare, cu abandonarea parţială a industriilor grele ( petrochimie, siderurgie etc.) iar la alţii, mai degrabă de o adăugare a unor ajustări paramterice ale acestor industrii spre consumuri mai mici.

Poate învăţăm ceva din povestea cu datoria externă

UE nu-şi poate permite să irosească energie. Eficientizarea consumurilor energetice este cea mai bună cale pentru a reduce emisiile nocive, a creşte securitatea energetică, a îmbunătăţi competitivitatea şi a permite accesul a cât mai mulţi consumatori la această resursă. Pe termen lung, eficientizarea energetică este un factor-cheie pentru prevenirea schimbărilor climatice.

Ironia sorţii, după isprăvile din privatizare, pierderea unor importante pieţe externe şi intrarea pe un deficit cronic în schimburile internaţionale de mărfuri, România este singurul stat european care a îndeplinit deja obiectivul de reducere a consumului de energie pentru anul 2030.

Ceea ce, paradoxal, deşi nu este un lucru bun la maniera în care s-a produs, poate ar trebui păstrat cu sfinţenie în perioada următorului deceniu ( experienţa cu datoria externă plătită forţat dar deplin în 1989 ar trebui să ne dea de gândit), cu acomodarea consumului energetic al noilor capacităţi de producţie la tehnologiile de ultimă oră, mai performante.

*

Precizări

UE a adoptat în 2007 obiectivele de energie şi climă pentru anul 2020, prin care s-a angajat să reducă emisiile de gaze de seră cu 20%, să majoreze ponderea energiilor regenerabile în total cu 20% şi să îmbunătăţească eficienţa cu care este utilizată energia cu 20%. Angajamentul luat vizează un consum primar de energie mai mic de 1.483 Mtep şi un consum final de energie sub 1.086 Mtep în anul 2020.

Acronimul tep se referă la tone echivalent petrol iar statistica face conversia tuturor formelor de energie în cantităţi de petrol după puterea calorică a combustibililor alţii decât petrolul şi după un factor de conversie pentru energie electrică. 1 tep echivalează cu 11,63 MWh (4,44 MWh la arderea în termocentrale) sau cu energie conţinută în circa 7 barili de petrol, funcţie de sortiment.1 Mtep înseamnă 1 milion de tone echivalent petrol. 

În 2014 s-a ajuns la un acord privind o ţintă de reducere a consumului de energie al Uniunii cu 27% până în 2030 iar în 2016 s-a propus majorarea acestei ţinte, prin noi creşteri de eficienţă, până la 30%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianța Renault – Nissan în pericol după arestarea lui Carlos Ghosn în Japonia

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Renault se va reuni marți pentru a decide privind o formulă de management interimar, în urma arestării directorului său general (CEO),… Mai mult

Stiri

FIC: Modificările Codurilor Penale expun mediul de afaceri la abuzul funcționarilor publici

Vladimir Ionescu

Unele dintre modificările aduse codurilor penale vor genera neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și pot expune… Mai mult

Stiri

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

Alexandra Pele

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis ”a remaniat-o” pe Olguța Vasilescu și refuză numirea lui Ilan Laufer la Dezvoltare. Restul echipei, invitat să depună jurământul. Cum poate forța PSD mâna președintelui

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că nu acceptă două dintre persoanele propuse de PSD la remanierea guvernamentală: Lia Olguța Vasilescu și Ilan Laufer, cărora… Mai mult

Europa

”Adevărata armată europeană” și detaliile ignorate din spatele visului lui Emmanuel Macron

Victor Bratu

”Trebuie să ne protejăm față de China, Rusia, și chiar Statele Unite”, declara președintele Emmanuel Macron la începutul lunii, cerând pentru Europa autonomie strategică față… Mai mult

Stiri

Etapă de parcurs ratată în adoptarea Bugetului UE 2019, un nou pericol în calea unei președinții române de succes

Victor Bratu

Parlamentul European și Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord privind Bugetul UE pentru anul 2019, iar perioada de… Mai mult

Stiri

Profiturile băncilor au crescut cu 42% la 9 luni, pe seama dobânzilor. Doar OMV Petrom se poate compara cu băncile, datorită scumpirii petrolului

Adrian N Ionescu

Cele 35 de bănci din România au obţinut un profit net cumulat de peste 5,87 miliarde de lei, în primele nouă luni ale acestui an,… Mai mult