La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

România – cea mai mare reducere a consumului de energie din UE. Cauze, consecințe, oportunităţi

de Marin Pana , 7.2.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare reducere a consumului brut de energie din perioada 1996 – 2016, valoarea cumulată pe cele două decenii fiind de -32,4%.

Ritmul negativ a fost în contracurent cu tendinţa generală a UE din primii zece ani analizaţi şi s-a accentuat pe parcurs, când trendul s-a inversat.

Urmare a desfiinţării unor importante capacităţi de producţie, în intervalul 1996 – 2006 am fost „campioni” printre puţinele state actuale membre UE  care şi-au redus consumul de energie şi nu din motive de eficientizare a consumului prin implementarea de tehnologii mai performante, precum Germania (-0,4%).

În perioada 2006 – 2016, cu o valoare de -20,2%, figurăm pe podiumul european al scăderii consumului de energie după Grecia ( -23,6%), puternic afectată de criza economică, şi mica Maltă (-22,5%). Cu amendamentul important că, spre deosebire de noi, aceste state consemnaseră anterior creşteri importante ( +28,7% şi, respectiv, +26,2%), adică se situau în 2016 peste nivelul din 1996.

Mai importantă, însă, ar fi poziţionarea în context regional, printre colegele de fost bloc estic, şi raportarea la marile economii europene.

Vecinii de la sud de Dunăre şi colegi de val în 2007 au avut o scădere similară dar mai limitată (-21,1% cumulat). Dincolo de reculul iniţial al pieţei intern, refacerea accesului pe pieţele externe odată cu privatizările ne-au dat pierzători neţi.

Reducerea consumului de energie: scăderea activității economice versus eficientizarea consumului

Polonia şi Ungaria, cu care avem deficite majore în comerţul exterior din motive de competitivitate, au înregistrat scăderi moderate, provenite din eficientizarea consumurilor şi nu din scăderea activităţii economice, la fel ca Cehia şi Slovacia, care s-au înscris în timp mult mai aproape de tendinţa generală europenă.

Analiza este complicată, însă, de refacerea structurii economice pe alte coordonate decât cele din urmă cu câteva zeci de ani, cu efecte negative în prezent prin restrângerea unor activităţi mari consumatoare de energie şi cu potenţiale efecte pozitive undeva în viitor pentru obţinerea de valoare adăugată mai mare în domenii mai puţin energointensive.

Practic, la noi este vorba despre o schimbare mai mult sau mai puţin voită de paradigmă în dezvoltare, cu abandonarea parţială a industriilor grele ( petrochimie, siderurgie etc.) iar la alţii, mai degrabă de o adăugare a unor ajustări paramterice ale acestor industrii spre consumuri mai mici.

Poate învăţăm ceva din povestea cu datoria externă

UE nu-şi poate permite să irosească energie. Eficientizarea consumurilor energetice este cea mai bună cale pentru a reduce emisiile nocive, a creşte securitatea energetică, a îmbunătăţi competitivitatea şi a permite accesul a cât mai mulţi consumatori la această resursă. Pe termen lung, eficientizarea energetică este un factor-cheie pentru prevenirea schimbărilor climatice.

Ironia sorţii, după isprăvile din privatizare, pierderea unor importante pieţe externe şi intrarea pe un deficit cronic în schimburile internaţionale de mărfuri, România este singurul stat european care a îndeplinit deja obiectivul de reducere a consumului de energie pentru anul 2030.

Ceea ce, paradoxal, deşi nu este un lucru bun la maniera în care s-a produs, poate ar trebui păstrat cu sfinţenie în perioada următorului deceniu ( experienţa cu datoria externă plătită forţat dar deplin în 1989 ar trebui să ne dea de gândit), cu acomodarea consumului energetic al noilor capacităţi de producţie la tehnologiile de ultimă oră, mai performante.

*

Precizări

UE a adoptat în 2007 obiectivele de energie şi climă pentru anul 2020, prin care s-a angajat să reducă emisiile de gaze de seră cu 20%, să majoreze ponderea energiilor regenerabile în total cu 20% şi să îmbunătăţească eficienţa cu care este utilizată energia cu 20%. Angajamentul luat vizează un consum primar de energie mai mic de 1.483 Mtep şi un consum final de energie sub 1.086 Mtep în anul 2020.

Acronimul tep se referă la tone echivalent petrol iar statistica face conversia tuturor formelor de energie în cantităţi de petrol după puterea calorică a combustibililor alţii decât petrolul şi după un factor de conversie pentru energie electrică. 1 tep echivalează cu 11,63 MWh (4,44 MWh la arderea în termocentrale) sau cu energie conţinută în circa 7 barili de petrol, funcţie de sortiment.1 Mtep înseamnă 1 milion de tone echivalent petrol. 

În 2014 s-a ajuns la un acord privind o ţintă de reducere a consumului de energie al Uniunii cu 27% până în 2030 iar în 2016 s-a propus majorarea acestei ţinte, prin noi creşteri de eficienţă, până la 30%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar putea să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult

Stiri

Mediile indicelui ROBOR au crescut până la nivelurile din octombrie 2014

Adrian N Ionescu

Indicii ROBOR la 3 şi 6 luni au crescut marţi până la 2,28%, respectiv 2,52%, cele mai mari niveluri din octombrie 2014 încoace, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Sebastian Vlădescu

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a încuviințat marți începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu. El este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi… Mai mult

Stiri

Claudiu Manda, ales preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale

Vladimir Ionescu

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda (foto), a fost ales marți preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale.… Mai mult