Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

România – cea mai mare reducere a consumului de energie din UE. Cauze, consecințe, oportunităţi

de Marin Pana , 7.2.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare reducere a consumului brut de energie din perioada 1996 – 2016, valoarea cumulată pe cele două decenii fiind de -32,4%.

Ritmul negativ a fost în contracurent cu tendinţa generală a UE din primii zece ani analizaţi şi s-a accentuat pe parcurs, când trendul s-a inversat.

Urmare a desfiinţării unor importante capacităţi de producţie, în intervalul 1996 – 2006 am fost „campioni” printre puţinele state actuale membre UE  care şi-au redus consumul de energie şi nu din motive de eficientizare a consumului prin implementarea de tehnologii mai performante, precum Germania (-0,4%).

În perioada 2006 – 2016, cu o valoare de -20,2%, figurăm pe podiumul european al scăderii consumului de energie după Grecia ( -23,6%), puternic afectată de criza economică, şi mica Maltă (-22,5%). Cu amendamentul important că, spre deosebire de noi, aceste state consemnaseră anterior creşteri importante ( +28,7% şi, respectiv, +26,2%), adică se situau în 2016 peste nivelul din 1996.

Mai importantă, însă, ar fi poziţionarea în context regional, printre colegele de fost bloc estic, şi raportarea la marile economii europene.

Vecinii de la sud de Dunăre şi colegi de val în 2007 au avut o scădere similară dar mai limitată (-21,1% cumulat). Dincolo de reculul iniţial al pieţei intern, refacerea accesului pe pieţele externe odată cu privatizările ne-au dat pierzători neţi.

Reducerea consumului de energie: scăderea activității economice versus eficientizarea consumului

Polonia şi Ungaria, cu care avem deficite majore în comerţul exterior din motive de competitivitate, au înregistrat scăderi moderate, provenite din eficientizarea consumurilor şi nu din scăderea activităţii economice, la fel ca Cehia şi Slovacia, care s-au înscris în timp mult mai aproape de tendinţa generală europenă.

Analiza este complicată, însă, de refacerea structurii economice pe alte coordonate decât cele din urmă cu câteva zeci de ani, cu efecte negative în prezent prin restrângerea unor activităţi mari consumatoare de energie şi cu potenţiale efecte pozitive undeva în viitor pentru obţinerea de valoare adăugată mai mare în domenii mai puţin energointensive.

Practic, la noi este vorba despre o schimbare mai mult sau mai puţin voită de paradigmă în dezvoltare, cu abandonarea parţială a industriilor grele ( petrochimie, siderurgie etc.) iar la alţii, mai degrabă de o adăugare a unor ajustări paramterice ale acestor industrii spre consumuri mai mici.

Poate învăţăm ceva din povestea cu datoria externă

UE nu-şi poate permite să irosească energie. Eficientizarea consumurilor energetice este cea mai bună cale pentru a reduce emisiile nocive, a creşte securitatea energetică, a îmbunătăţi competitivitatea şi a permite accesul a cât mai mulţi consumatori la această resursă. Pe termen lung, eficientizarea energetică este un factor-cheie pentru prevenirea schimbărilor climatice.

Ironia sorţii, după isprăvile din privatizare, pierderea unor importante pieţe externe şi intrarea pe un deficit cronic în schimburile internaţionale de mărfuri, România este singurul stat european care a îndeplinit deja obiectivul de reducere a consumului de energie pentru anul 2030.

Ceea ce, paradoxal, deşi nu este un lucru bun la maniera în care s-a produs, poate ar trebui păstrat cu sfinţenie în perioada următorului deceniu ( experienţa cu datoria externă plătită forţat dar deplin în 1989 ar trebui să ne dea de gândit), cu acomodarea consumului energetic al noilor capacităţi de producţie la tehnologiile de ultimă oră, mai performante.

*

Precizări

UE a adoptat în 2007 obiectivele de energie şi climă pentru anul 2020, prin care s-a angajat să reducă emisiile de gaze de seră cu 20%, să majoreze ponderea energiilor regenerabile în total cu 20% şi să îmbunătăţească eficienţa cu care este utilizată energia cu 20%. Angajamentul luat vizează un consum primar de energie mai mic de 1.483 Mtep şi un consum final de energie sub 1.086 Mtep în anul 2020.

Acronimul tep se referă la tone echivalent petrol iar statistica face conversia tuturor formelor de energie în cantităţi de petrol după puterea calorică a combustibililor alţii decât petrolul şi după un factor de conversie pentru energie electrică. 1 tep echivalează cu 11,63 MWh (4,44 MWh la arderea în termocentrale) sau cu energie conţinută în circa 7 barili de petrol, funcţie de sortiment.1 Mtep înseamnă 1 milion de tone echivalent petrol. 

În 2014 s-a ajuns la un acord privind o ţintă de reducere a consumului de energie al Uniunii cu 27% până în 2030 iar în 2016 s-a propus majorarea acestei ţinte, prin noi creşteri de eficienţă, până la 30%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult