La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

de Marin Pana , 13.5.2018

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat de ţara noastră în comerţul exterior.

Pentru comparaţie, trebuie amintit că rezultatul negativ cumulat cu cele mai mari patru forţe economice ale UE (Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia este de doar 1,8%.

(Citiți și: ”Deficitul comercial lunar sare din nou peste miliardul de euro ”)

O economie care are o mărime a PIB ceva mai mică de două treimi din cea a României, cea maghiară, ajunge să ne producă mai mult de o cincime din deficit (20,8%) şi se plasează pe locul doi după China, ţară cu care au deficit marea majoritate a statelor lumii.

Polonia, cu o dimensiune a realizărilor economice de două ori şi jumătate mai mare decât România contribuie şi ea cu o şesime (16,6%) din deficitul nostru comercial şi este singurul stat cu care facem un comerţ semnificativ în afară de China cu care gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate este mai mic de 50%.

În fine, din schimburile cu o economie de 2,2 ori mai mică decât a noastră, cea slovacă, a rezultat anul trecut un deficit de 5,5% din cel total, situat între cele cu Germania (care are o economie de 17 ori mai mare decât a noastră dar ne-a adus un minus de doar 6,1% din total) şi Italia ( de 9 ori mai puternică potrivit datelor oficiale ale Eurostat referitoare la PIB-ul pe 2017 dar cu o contribuţie de numai 4,2% din deficitul nostru comercial).

Surprinzător, România înregistrează un excedent destul de pronunţat cu Marea Britanie (6,7% raportat la valoarea deficitului comercial pe anul trecut, adică mai mult decât am ieşit în minus cu locomotiva europeană Germania) şi o poziţie favorabilă în schimburile comerciale cu Franţa (1,8% raportat la deficitul total).

Aşadar, nu schimburile economice cu marile economii europene ne pun probleme ci, mai degrabă, cele cu fostele colege de bloc socialist, faţă de care care nu reuşim să exportăm decât în proporţii îngrijorător de mici faţă de importuri ( 54,3% cu Ungaria, 49,7% cu Polonia sau 62,5% cu Slovacia).

Am menţionat Slovacia, deoarece, foarte interesant, cu Cehia stăm semnificativ mai bine (2,9% din deficit, la un grad de acoperire de 86,4%).

România, ca piaţă de desfacere

Mergând mai departe, ar fi interesant să vedem care este importanţa pieţei de desfacere constituită de România ( a şaptea ţară a UE ca populaţie) pentru Ungaria, Polonia şi Slovacia ( nu e cazul pentru Cehia, pentru care suntem un partener comercial mai puţin important).

Datele colectate de la oficiile naţionale de statistică arată că, din comerţul cu România:

  • Ungaria a obţinut peste 30% din excedentul consemnat pe 2017 în comerţul exterior,
  • Slovacia 20% din excedentul propriu
  • Polonia ( atenție! cam 500%, dată fiind valoarea relativ mică a excedentului său comercial).

În treacăt fie spus, observaţi cum toate aceste state, spre deosebire de România, înregistrează excedente din comerţul exterior, cu efecte benefice în cazul Ungariei pentru forint şi în cazul Poloniei pentru zlot ( ambele cu regim de curs flotant, ca şi noi).

Pentru Ungaria suntem, chiar, al doilea partener comercial după Germania. Cu 5,4% din exporturile maghiare, devansăm Slovacia, Franţa şi Italia (care se învârt undeva în jur de 5% fiecare).

La polonezi nu prindem top10, care se închide cu SUA (5,5 miliarde euro) dar rezultatul pentru ei din comerţul cu noi este foarte important, excedentul de circa 2 miliarde euro pe an fiind de cinci ori mai mare faţă de excedentul per total.

Dar cea mai interesantă situaţie o are Slovacia, cea mai mică dintre economiile care reuşesc să plaseze produse pe piaţa noastră cu mult mai mult decât reuşim noi pe piaţa lor. Pentru ei figurăm pe locul 10 ca destinaţie de export, dar cu al doilea ritm de creştere anuală ( +15,3%) după cel cu SUA şi am urcat deja în faţa Olandei pe primele două luni din 2018.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Cu toate acestea, anul trecut nu am prea contat ca sursă de excedent pentru Slovacia, deoarece a trebuit să stăm la coadă după Germania (circa 3,6 miliarde euro), Marea Britanie (2,7 miliarde euro), Austria (2,5 miliarde euro), Franţa (2,4 miliarde euro), Italia (2,2 miliarde euro), Polonia (2 miliarde euro, dă pe perele slovace ce ia pe merele vândute la noi), SUA (1,3 miliarde euro), Cehia (1,3 miliarde euro) şi Spania (1,1 miliarde euro).

În context, poate că ar trebui să ne aplecăm mai atent asupra pieţelor din proximitatea noastră pe care am putea dezvolta ceva mai la îndemână exporturile chiar dacă nu ni se pare (Ucraina are excedent de 165 milioane de euro cu Slovacia) şi să ajungem la o valoare a livrărilor de mărfuri către alte ţări mai aproape de PIB-ul pe care l-am atins.

Desigur, este mai uşor pentru ţări mai mici să se orienteze către export (Slovacia are 105% pondere a exportului în PIB iar Ungaria 81%, în timp ce Polonia vine cu doar 44%).

Dar, chiar şi aşa, testul de competitivitate pe pieţe oarecum similare ca nivel al veniturilor este foarte important, iar poziţia noastră ( de 33% raport între export şi PIB) ar trebui să fie undeva între Ungaria şi Polonia. Ceea ce ar echilibra şi schimburile cronic deficitare cu aceste ţări.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Neconstituțională în ansamblu – decizie CCR pe modificare Legii administrației locale

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au votat joi, în unanimitate, neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, pentru că a fost încălcat principiul bicameralismului. Comunicatul… Mai mult

Stiri

Guvernul a abrogat standardele de cost la lucrările de infrastructură de transport

Razvan Diaconu

Standardele de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice au fost abrogate printr-o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern în ședința din 13… Mai mult

pagina-conferinte

Conferința: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Ioana Morovan

București, 19 septembrie 2018. Organizator: CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul Academiei de Studii Economice și INACO. Tema: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere  Speakeri: Oficiali instituții… Mai mult

Stiri

Amendamente PSD la legea off-shore: Deducerea cheltuielilor de explorare şi taxe nemodificate pe toată durata exploatării

Vladimir Ionescu

În comisiile Senatului au fost introduse două amendamente la legea off-shore care satisfac cererile companiilor petroliere: păstrearea nemodificată a taxelor pentru gazele extrase din Marea… Mai mult

Stiri

AHK România: Încrederea companiilor germane în România ca ”amplasament investițional” este în continuă scădere

Adrian N Ionescu

Încrederea companiilor germane în România „ca amplasament investițional” este în continuă scădere și nici perspectivele nu sunt optimiste”, potrivit Raportului de conjunctură pe 2018 al… Mai mult

Stiri

Cinci propuneri de modificare a legii insolvenței transmise guvernului de practicienii în domeniu

Razvan Diaconu

Pentru ca demersul inițiat de către Guvern de îmbunătățire a legislației în materia insolvenței să fie unul eficient, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din… Mai mult

Stiri

Dosarul 10 august / Anchetă încetinită de MAI: documentele-probă nu au fost declasificate

Vladimir Ionescu

Procurorii care investighează Dosarul violențelor jandarmilor de la Protestul Diasporei continuă să audieze persoanele implicate, însă nu au avut încă acces la documente. Majoritatea actelor ce… Mai mult