România are cel mai mare deficit de cont curent dintre economiile emergente ale UE: Pur și simplu se află în afara listei

de Adrian N Ionescu | 12.9.2017 .

Deficitul de cont curent al României va fi  de departe cel mai mare dintre economiile emergente  ale Uniunii Europene, în 2017, și va fi de peste 3%, potrivit estimărilor bancare.

Principalele cauze sunt:

  • creşterea masivă a importurilor,
  • deteriorarea în consecinţă a balanţei comerciale şi
  • politica guvernamentală de creşteri salariale şi de relaxare fiscală, spun  analiştii bancari.

Deficitul de cont curent al României pe 2017 va fi de 3,2% din PIB potrivit Erste Group Research (EGR), respectiv de 3,4% conform scenariului macroeconomic al Băncii Transilvania (BT), depăşind pragul de 3% din 2012.

Şi se va accentua în anii următori, ajungând la 3,8% în 2018 conform estimărilor EGR, sau la 3,5 şi chiar la 4% din PIB în 2019, după BT.

În schimb, dintre celelalte ţări membre ale UE din regiune, doar pentru Polonia şi Bulgaria se estimează  deficit în 2017, iar acesta este mult mai mic, de 0,6% din PIB, respectiv de 0,2%.

De la celelalte ţări se aşteaptă excedente între 1,1% (Cehia) şi 6,4% (Slovenia), potrivit estimărilor EGR.

Politica economică a României pare blocată în câteva mituri despre folosirea deficitului de cont curent ca instrument de dezvoltare. Realitatea a demontat miturile.

Citiți și: Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României

În România, însă, ritmul de creştere al importurilor este constant (la 12,4% în T2 / 2017, faţă de trimestrul anterior), dar nu pentru investiţii, în vreme ce ritmul exporturilor s-a diminuat (de la 11,5% până la 9,6%).

Citiţi şi: Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Şi celelalte ţări din regiune înregistrează o creştere a consumului, respectiv a importurilor,  dar dimensiunea exporturilor le fereşte de problemele României.

Ce fac alţii

Erste Group Reserch (EGR) se aşteaptă ca Slovenia, ţara cu cel mai mare excedent de cont curent, să nu înregistreze scăderi ale acestuia sub 5% din PIB înainte de 2020, deşi „cererea internă are o dinamică robustă şi ar putea pune presiune pe balanţa comercială”.

Nici în Ungaria ctreşterea importurilor ca urmare a creşterii consumului nu va reuşi decât să reducă excendentul contului curent la 4,8 miliarde de euro în 2017 (3,8% din PIB). Creşterea importurilor va mai slăbi presiunea de apreciere a forintului, spune raportul EGR.

Polonia se confruntă cu probleme similare cu ale României, numai că la o scară mult mai mică. De altfel, Polonia a trecut pe deficit abia în acest an. Deficitul de cont curent polonez vine din creşterea deficitului comercial pe partea de bunuri, a scăderii veniturilor.

Şi Polonia a înregistrat o creştere substanţială a importurilor (+11% în prima jumătate a anului), ceea ce va mări deficitul comercial şi pe cel de cont curent.

Contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 2,7 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2017, în intensificare cu 40,2% an/an, conform calculelor BT.

Cauze

„Această evoluție a fost determinată, în principal, de deteriorarea balanței comerciale cu bunuri și servicii (deficit de 1,5 miliarde EUR, față de un nivel de 372 milioane euro în semestrul I 2016), pe fondul climatului favorabil din sfera consumului și a pierderii de competitivitate internațională a economiei interne”, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.

Consumul este principala cauză a deficitului şi în explicaţia Erste Group Research (EGR), dar este probabil să se amelioreze ca urmare a creşterii accizelor şi a preţului electricităţii.

Ameliorarea ritmului de creştere a deficitului de cont curent, aşteptată pentru restul anului, ar putea veni de pe urma câștigurilor nete din servicii și a soldului veniturilor secundare, care „vor rămâne o supapă de refulare a presiunii pe contul curent”, spune un recent raport al  EGR. De asemeni, „diferența de venituri primare, care este în mare parte determinată de repatrierea profitului (în străinătate), pare să-și modereze expansiunea, în timp ce subvențiile agricole din UE vor începe să fie plătite în octombrie”, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, nu excludem presiunile de slăbire a leului, deoarece rata de acoperire a ISD (investiții străine directe) va scădea probabil la aproximativ 79% în acest an (de la 104,2% la sfârșitul anului 2016), în timp ce contul de capital, care include fondurile structurale ale UE, a acoperit doar 42% din deficitul de cont curent în luna iunie – față de 106% în decembrie 2016”, remarcă raportul EGR.

Cresc deficitele creşte şi datoria externă

Balanța comercială a României cu bunuri a înregistrat un deficit de 5,2 miliarde euro, „în intensificare cu 25,2% an/an, în timp ce excedentul balanței comerciale cu servicii s-a ajustat cu 1,3% an/an, la 3,7 miliarde euro.

La deteriorarea contului curent a contribuit și:

  • diminuarea excedentului balanței veniturilor secundare cu 21,6% an/an, până la 894 milioane euro,
  • ajustarea deficitului balanței veniturilor primare cu 20,6% an/an, până la 2,2 miliarde euro,
  • scăderea investițiilor străine directe cu 13, 3% an/an, până la 1,8 miliarde euro în semestrul I 2017 (2,2 miliarde euro participații la capital, dar -338 milioane euro credite intragrup), potrivit unui raport recent al Băncii Transilvania (BT).

Datele BNR indică creșterea datoriei externe totale cu 2% în acest an, până la 94,3 miliarde euro în iunie, mai ales pentru că guvernul a optat pentru imprumuturi pe termen scurt pentru a-și acoperi obligațiile asumate mai ales prin politica de salarizare.

Această evoluție a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen scurt cu 6,3% până acum în semestrul 1 / 2017, până la 24,9 miliarde de euro. Datoria externă totală pe termen lung a urcat cu 0,6%, la 69.4 miliarde de euro, creșterea componentei publice directe (cu 5% până acum în 2017, până la 33,3 miliarde euro), fiind contrabalansată parțial de declinul componentei private (cu 2,9%, până la 34,4 miliarde de euro)”.

În cadrul datoriei externe private se observă declinul depozitelor nerezidenților cu 15,6%, până la 3,2 miliarde euro, nivel minim istoric, evoluție influențată și de tensiunile politice”, remarcă raportul BT.

Mituri românești

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea le-a descris astfel, în Cursdeguvernare.ro:

  • Mitul nr.1: „Statele aflate la un nivel de dezvoltare similar cu al României au nevoie de deficite de cont curent, pentru a se putea dezvolta”.

În realitate: Bulgaria şi Croația, aflate la un nivel similar cu România, au avut excendet de cont curent (Croația încă îl mai are)

  • Mitul nr.2: „În zona euro, doar statele nordice, precum, Germania, Olanda sau Austria sunt capabile de surplus de cont curent, în vreme ce statele latine – cu care ne asemănăm – au deficite externe cronice”.

În realitate: Italia, Spania şi Portugalia au avut anul trecut excedent, iar Franţa îl proiectează pentru 2022.

  • Mitul nr.3: „Nivelul actual al deficitului de cont curent – de circa 4 miliarde euro, sau 2,4 la sută din PIB – nu este mare, ca atare nu trebuie să ne facem griji”.

În realitate: la nivelul Uniunii Europene, deficite externe mai mari, în termeni absoluți, au doar două state: Marea Britanie (-104 miliarde euro) şi Franţa (-20,4 miliarde euro).

  • Mitul nr.4: „În România avem nevoie de deficit de cont curent, pentru a finanța investiții, în condițiile în care economisirea internă este insuficientă”.

În realitate: „La nivelul statelor din Uniunea Europeană, analiza relevă că nu există o corelație între deficitul de cont curent şi nivelul de investiții”.

În plus, „în perioada 2009-2016 rata de investire a rămas înaltă în România, la circa 25-27 % din PIB, chiar şi în condițiile diminuării drastice a deficitului de cont curent, ca urmare a creșterii economisiri”, scrie Valentin Lazea.

Publicat la data de 12.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română