Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

România are cel mai mare deficit de cont curent dintre economiile emergente ale UE: Pur și simplu se află în afara listei

de Adrian N Ionescu 12.9.2017

Deficitul de cont curent al României va fi  de departe cel mai mare dintre economiile emergente  ale Uniunii Europene, în 2017, și va fi de peste 3%, potrivit estimărilor bancare.

Principalele cauze sunt:

  • creşterea masivă a importurilor,
  • deteriorarea în consecinţă a balanţei comerciale şi
  • politica guvernamentală de creşteri salariale şi de relaxare fiscală, spun  analiştii bancari.

Deficitul de cont curent al României pe 2017 va fi de 3,2% din PIB potrivit Erste Group Research (EGR), respectiv de 3,4% conform scenariului macroeconomic al Băncii Transilvania (BT), depăşind pragul de 3% din 2012.

Şi se va accentua în anii următori, ajungând la 3,8% în 2018 conform estimărilor EGR, sau la 3,5 şi chiar la 4% din PIB în 2019, după BT.

În schimb, dintre celelalte ţări membre ale UE din regiune, doar pentru Polonia şi Bulgaria se estimează  deficit în 2017, iar acesta este mult mai mic, de 0,6% din PIB, respectiv de 0,2%.

De la celelalte ţări se aşteaptă excedente între 1,1% (Cehia) şi 6,4% (Slovenia), potrivit estimărilor EGR.

Politica economică a României pare blocată în câteva mituri despre folosirea deficitului de cont curent ca instrument de dezvoltare. Realitatea a demontat miturile.

Citiți și: Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României

În România, însă, ritmul de creştere al importurilor este constant (la 12,4% în T2 / 2017, faţă de trimestrul anterior), dar nu pentru investiţii, în vreme ce ritmul exporturilor s-a diminuat (de la 11,5% până la 9,6%).

Citiţi şi: Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Şi celelalte ţări din regiune înregistrează o creştere a consumului, respectiv a importurilor,  dar dimensiunea exporturilor le fereşte de problemele României.

Ce fac alţii

Erste Group Reserch (EGR) se aşteaptă ca Slovenia, ţara cu cel mai mare excedent de cont curent, să nu înregistreze scăderi ale acestuia sub 5% din PIB înainte de 2020, deşi „cererea internă are o dinamică robustă şi ar putea pune presiune pe balanţa comercială”.

Nici în Ungaria ctreşterea importurilor ca urmare a creşterii consumului nu va reuşi decât să reducă excendentul contului curent la 4,8 miliarde de euro în 2017 (3,8% din PIB). Creşterea importurilor va mai slăbi presiunea de apreciere a forintului, spune raportul EGR.

Polonia se confruntă cu probleme similare cu ale României, numai că la o scară mult mai mică. De altfel, Polonia a trecut pe deficit abia în acest an. Deficitul de cont curent polonez vine din creşterea deficitului comercial pe partea de bunuri, a scăderii veniturilor.

Şi Polonia a înregistrat o creştere substanţială a importurilor (+11% în prima jumătate a anului), ceea ce va mări deficitul comercial şi pe cel de cont curent.

Contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 2,7 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2017, în intensificare cu 40,2% an/an, conform calculelor BT.

Cauze

„Această evoluție a fost determinată, în principal, de deteriorarea balanței comerciale cu bunuri și servicii (deficit de 1,5 miliarde EUR, față de un nivel de 372 milioane euro în semestrul I 2016), pe fondul climatului favorabil din sfera consumului și a pierderii de competitivitate internațională a economiei interne”, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.

Consumul este principala cauză a deficitului şi în explicaţia Erste Group Research (EGR), dar este probabil să se amelioreze ca urmare a creşterii accizelor şi a preţului electricităţii.

Ameliorarea ritmului de creştere a deficitului de cont curent, aşteptată pentru restul anului, ar putea veni de pe urma câștigurilor nete din servicii și a soldului veniturilor secundare, care „vor rămâne o supapă de refulare a presiunii pe contul curent”, spune un recent raport al  EGR. De asemeni, „diferența de venituri primare, care este în mare parte determinată de repatrierea profitului (în străinătate), pare să-și modereze expansiunea, în timp ce subvențiile agricole din UE vor începe să fie plătite în octombrie”, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, nu excludem presiunile de slăbire a leului, deoarece rata de acoperire a ISD (investiții străine directe) va scădea probabil la aproximativ 79% în acest an (de la 104,2% la sfârșitul anului 2016), în timp ce contul de capital, care include fondurile structurale ale UE, a acoperit doar 42% din deficitul de cont curent în luna iunie – față de 106% în decembrie 2016”, remarcă raportul EGR.

Cresc deficitele creşte şi datoria externă

Balanța comercială a României cu bunuri a înregistrat un deficit de 5,2 miliarde euro, „în intensificare cu 25,2% an/an, în timp ce excedentul balanței comerciale cu servicii s-a ajustat cu 1,3% an/an, la 3,7 miliarde euro.

La deteriorarea contului curent a contribuit și:

  • diminuarea excedentului balanței veniturilor secundare cu 21,6% an/an, până la 894 milioane euro,
  • ajustarea deficitului balanței veniturilor primare cu 20,6% an/an, până la 2,2 miliarde euro,
  • scăderea investițiilor străine directe cu 13, 3% an/an, până la 1,8 miliarde euro în semestrul I 2017 (2,2 miliarde euro participații la capital, dar -338 milioane euro credite intragrup), potrivit unui raport recent al Băncii Transilvania (BT).

Datele BNR indică creșterea datoriei externe totale cu 2% în acest an, până la 94,3 miliarde euro în iunie, mai ales pentru că guvernul a optat pentru imprumuturi pe termen scurt pentru a-și acoperi obligațiile asumate mai ales prin politica de salarizare.

Această evoluție a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen scurt cu 6,3% până acum în semestrul 1 / 2017, până la 24,9 miliarde de euro. Datoria externă totală pe termen lung a urcat cu 0,6%, la 69.4 miliarde de euro, creșterea componentei publice directe (cu 5% până acum în 2017, până la 33,3 miliarde euro), fiind contrabalansată parțial de declinul componentei private (cu 2,9%, până la 34,4 miliarde de euro)”.

În cadrul datoriei externe private se observă declinul depozitelor nerezidenților cu 15,6%, până la 3,2 miliarde euro, nivel minim istoric, evoluție influențată și de tensiunile politice”, remarcă raportul BT.

Mituri românești

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea le-a descris astfel, în Cursdeguvernare.ro:

  • Mitul nr.1: „Statele aflate la un nivel de dezvoltare similar cu al României au nevoie de deficite de cont curent, pentru a se putea dezvolta”.

În realitate: Bulgaria şi Croația, aflate la un nivel similar cu România, au avut excendet de cont curent (Croația încă îl mai are)

  • Mitul nr.2: „În zona euro, doar statele nordice, precum, Germania, Olanda sau Austria sunt capabile de surplus de cont curent, în vreme ce statele latine – cu care ne asemănăm – au deficite externe cronice”.

În realitate: Italia, Spania şi Portugalia au avut anul trecut excedent, iar Franţa îl proiectează pentru 2022.

  • Mitul nr.3: „Nivelul actual al deficitului de cont curent – de circa 4 miliarde euro, sau 2,4 la sută din PIB – nu este mare, ca atare nu trebuie să ne facem griji”.

În realitate: la nivelul Uniunii Europene, deficite externe mai mari, în termeni absoluți, au doar două state: Marea Britanie (-104 miliarde euro) şi Franţa (-20,4 miliarde euro).

  • Mitul nr.4: „În România avem nevoie de deficit de cont curent, pentru a finanța investiții, în condițiile în care economisirea internă este insuficientă”.

În realitate: „La nivelul statelor din Uniunea Europeană, analiza relevă că nu există o corelație între deficitul de cont curent şi nivelul de investiții”.

În plus, „în perioada 2009-2016 rata de investire a rămas înaltă în România, la circa 25-27 % din PIB, chiar şi în condițiile diminuării drastice a deficitului de cont curent, ca urmare a creșterii economisiri”, scrie Valentin Lazea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: Comarnic – Brașov s-ar putea să nu fie chiar primul proiect cu care să începi un PPP

Razvan Diaconu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este pregătită să sprijine proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov, dar nu crede că proiectul este protrivit pentru metoda parteneriatului public… Mai mult

Stiri

Niciun sechestru valorificat de Direcția Mari Contribuabili din ANAF în 2016

Vladimir Ionescu

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF nu a realizat analiză de risc în zone sensibile, precum agenții economici autorizați pentru… Mai mult

Stiri

Dosarul Mineridadei din 1990 a ajuns în camera preliminară

Vladimir Ionescu

După 28 de ani, Dosarul Mineriadei din 1990, în care  are marți primul termen în camera preliminară, etapă a procesului penal situată între urmărirea penală… Mai mult

Stiri

Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea ANAF

Vladimir Ionescu

ANAF nu și-a îndeplinit în 2016 obligația de a întocmi și prezenta situațiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura… Mai mult

Stiri

Germania / SPD a demarat votul intern privind participarea la guvernare. Răspunsul pentru Angela Merkel vine pe 3 martie

Iulian Soare

Partidul Social Democrat din Germania a început marți să trimită membrilor săi buletinele de vot pentru consultarea legată de oportunitatea formării unei noi coaliții de… Mai mult

Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-UE, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult