România – a zecea economie europeană la paritatea de cumpărare standard

de Marin Pana | 16.10.2016 .

euroRomânia a ajuns cea de a zecea economie din UE după Produsul Intern Brut calculat la paritatea puterilor de cumpărare standard, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Pe parcursul ultimilor zece ani, țara noastră a depășit la acest indicator țări precum Grecia (aflată în criza profundă a datoriei publice) și Portugalia (în stagnare sistemică) dar și state cu o evoluție relativ bună precum Cehia iar, anul trecut, Austria.

Astfel, fie și la limită, am ajuns țara cu cel mai mic nivel de trai din topul 10 al celor mai mari puteri economice europene. Top în care, dintre statele foste socialiste și cu un nivel de dezvoltare semnificativ mai mic față de media europeană, mai face parte doar Polonia. Desigur, în ambele cazuri, mărimea a jucat un rol important în această evoluție dar schimbarea raporturilor de forțe trebuie semnalată.

De asemeni, ar fi important să reținem că păstrarea unor prețuri mult mai reduse în raport cu cele din Occident a amplificat puternic rezultatele economice exprimate în euro. De unde rezultă atât importanța pe care o are stabilitatea prețurilor la produsele livrate și serviciile prestate pe piața internă, cât și amânarea aderării la Zona Euro până la atingerea unui nivel mai ridicat de dezvoltare.

Motivul temporizării adoptării euro este că, după aceea, supapa reprezentată de cursul de schimb va dispare și procesul de apropiere a prețurilor față de media europeană va fi mai rapid și ireversibil, indiferent de modul în care va evolua economia și de deciziile luate pe partea de guvernare în privința gestiunii veniturilor publice.

tabel1

NOTĂ: Acest mod de calcul este echivalent cu redimensionarea puterii economice pentru varianta în care puterea de cumpărare a monedei unice europene ar fi egală în toate țările UE.

Motivul temporizării adoptării euro este că, după aceea, supapa reprezentată de cursul de schimb va dispare și procesul de apropiere a prețurilor față de media europeană va fi mai rapid și ireversibil, indiferent de modul în care va evolua economia și de deciziile luate pe partea de guvernare în privința gestiunii veniturilor publice.

Avem aici avertismentele reculului puternic înregistrat de Grecia și Cipru (de circa 20% reducere a nivelului de trai raportat la media UE), de Spania (-10% față de aceeași medie de care a fost atât de aproape în 2005) sau de Portugalia (a cărei poziție s-a înrăutățit cu doar două procente, suficient cât să fie surclasată de Cehia și aproape prinsă din urmă ca nivel de trai de Slovacia sau țările baltice).

În treacăt fie spus, nici păstrarea monedei naționale pe fondul unor intense speculații financiare nu s-a dovedit mai bună. La votul britanicilor privind părăsirea UE a contat și reducerea dramatică a PIB/locuitor față de media Uniunii, chiar dacă țara a reușit să depășească de puțin Franța anul trecut ca rezultat de ansamblu, urmare a unei lire sterline supraevaluate la acel moment față de forța ei reală.

Perspectivele

În fața noastră la o distanță recuperabilă pe termen mediu se află Suedia și Belgia, situate sub plafonul de 400 de miliarde euro și cu șanse mici de a evolua suficient de rapid pentru a nu le prinde din urmă undeva la trecerea acestui plafon. Practic, dacă acum suntem cu PIB-ul pe locuitor la 56,6% din media UE, ar urma ca undeva pe la 61% să trecem de Suedia și pe la 67% (cam pe unde sunt polonezii acum) să depășim Belgia.

Dincolo de un ritm de creștere al PIB, situat la mai mult de dublu față de media UE, ritm care se și prefigurează pentru anii următori, condiția importantă ar fi menținerea echilibrelor macroeconomice pe calea stabilității prețurilor (a se citi păstrarea inflației în apropierea obiectivului de 2,5% plus/minus 1% stabilit de BNR) și a cursului de schimb (atenție la extravaganțele populiste gen conversia la cursul istoric a unor credite).

Interesant este că, dată fiind și intenția Marii Britanii de a părăsi UE, la orizontul deceniului viitor se conturează ceea ce părea în urmă cu câțiva ani (când eram încă pe locul 14 în clasamentul puterilor economice europene) doar o declarație dată de un prim-ministru pe calapodul a ceea ce englezii numesc ”wishful thinking”: să ajungem unde ne-ar fi locul după suprafață și populație – a șaptea țară din UE.

Publicat la data de 16.10.2016 .

3 comentarii

  1. Dorin
    16.10.2016, 7:56 pm

    Da, ca volum (zice si in articol, suntem multi…) insa uitandu-ne la PIBul pe cap de locuitor, situatia nu mai e la fel de roza. Si nivelul de trai depinde de acest ultim indicator. Doar Bulgaria mai e dupa noi aici…
    Pe primul loc Luxemburg, si apoi Irlanda la mare distanta

  2. CALIMAN EUGEN
    17.10.2016, 9:03 am

    Ce sa vorbim de raportul dintre PIB si nivelul de trai, cind acesta (PIB) cuprinde realizarile intreprinderilor industriale, de servicii si comerciale straine?PIB-ul n-are nici o legatura cu viata romanilor, unde exista 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, iar firmele straine transfera tot profitul si beneficiile municii nationale in Vest!

  3. Radu Limpede
    17.10.2016, 9:31 am

    Exceptional – felicitari pentru analiza !
    Sunt curios cum vor arata cifrele dupa anul 2016…

    + Efectul Balassa-Samuelson va intari iar Leul pe TM…

    Nr. 7 ? – greu sa depasim Olanda in 15 ani de acum, poate mai incolo; altfel ar fi nr. 6 dupa populatie vs nr 7 ca marime economie, asadar nu asa relevant.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română