România a urcat opt poziţii, de pe 55 până pe locul 47, în Clasamentul Competitivităţii 2014, în pofida diminuării eficienţei guvernamentale, potrivit studiului realizat de Institutul pentru Managementul Dezvoltării (IMD) din Lausanne (Elveţia).
Clasamentele IMD sunt făcute din anul 1989 şi sunt considerate cele mai riguroase.
Prin acest clasament realizat anual, IMD analizează abilitatea statelor de a crea şi de a menţine un mediu în care companiile pot concura.
Metodologia ia în calcul patru factori principali:
- performanţa economică
- eficienţa guvernamentală
- eficienţa afacerilor
- infrastructura
Fiecare categorie este împărţită în alţi 5 subfactori, care iau în considerare 300 de criterii.
Cercetarea foloseşte două două tipuri de informaţii.
În primul rând, sunt folosite informaţii statistice oferite instituţii financiare internaţionale (precum FMI, Banca Mondială, OECD etc.) sau de instituţii private (CB Richard Ellis, Mercer HR Consulting, PriceWaterhouseCoopers etc), precum şi date din surse naţionale ale celor 60 de state din clasament.
De asemenea, este realizat şi un sondaj cu un eşantion de 4.300 de manageri aflaţi pe poziţii de mijloc şi de vârf.
Cum stă România
România a urcat opt locuri, de pe poziţia 55 pe 47, cu cea mai mare performanţă realizată la capitolul Performanţei economice – în 2013 se afla pe locul 47, în clasamentul din 2014 – pe poziţia 33.
A scăzut însă Performanţa guvernamentală, România coborând de la poziţia 49 (în 2011 şi 2013), la 51.
S-au îmbunătăţit indicatorii referitori la Eficienţa afacerilor (din acest punct de vedere, România urcând pe poziţia 50, comparativ cu 57 în 2013) şi cei de la capitolul Infrastructură (locul 43, faţă de 47 anul trecut).
România a depăşit anul acesta Ungaria, care acum se află imediat după noi, pe poziţia 48, după ce anul trecut ţara vecină era cu cinci poziţii deasupra (pe locul 50, comparativ cu locul 55, România).
În urma României s-au mai clasat, dintre statele UE, Bulgaria, Grecia, Slovenia şi Croaţia.
Factorii ce vor influența competitivitatea
Institutul a întocmit şi un scurt inventar al factorilor ce ar putea influenţa pe viitor competitivitatea statelor:
- deficitele bugetare mari
- desincronizarea economiilor – globalizarea încă se manifestă, dar economiile mondiale se fragmentează. De exemplu, în timp ce Grecia şi Italia încă se luptă cu recesiunea, China are creşteri robuste, Japonia şi Elveţia suferă din cauza deflaţiei, pe când India, Rusia şi Turcia au probleme cu inflaţia.
- şomajul a ajuns la proporţii uriaşe, iar cel înregistrat în rândul tinerilor a atins niveluri record
- în timp ce inflaţia s-a întors pe pieţele emergente, în economiile avansate sporesc îngrijorările legate de deflaţie şi impactul negativ al acesteia asupra consumului şi investiţiilor
- explodarea datoriilor globale
- extinderea naţionalismelor economice, cu noi măsuri care favorizează jucătorii naţionali
- noi reglementări pe pieţele financiare
- evoluţiile de pe piaţa energiei
- creşterea preţurilor la alimente
- pierderea rolului jucat în prezent de către dolar (economiile emergente sunt tot mai îngrijorate de dependenţa de dolar şi de politicile SUA)
- economiile emergente doresc acces la procesul de luare a deciziilor în instituţiile internaţionale
- creşterea noii clase de mijloc în Asia, Europa Centrală, America Latină, schimbă economia mondială
- Rusia redevine un jucător global
- proprietatea intelectuală vs. sistemele deschise
- trecerea de la servicii la re-industralizare. Europa şi SUA au pierdut 20% din industrie, în ultimele două decenii, acum prioritare devin „re-shoring”-ul (întoarcerea producţiei acasă) şi re-industrializarea
- reducerea diferenţelor de salarizare (în termeni ai puterii de cumpărare, s-a diminuat de la 1/20, la 1/5)
- armonizarea productivităţii, în paralel cu globalizarea
- lumea se mişcă de la un model de competitivitate bazat pe mână de lucru ieftină la unul centrat pe creiere ieftine. Împreună, India, China şi Rusia au 14 milioane de studenţi, care vor deveni curând tineri profesionişti în căutarea succesului. Ei sunt relativ accesibili (financiar) şi foarte motivaţi, iar prin tehnologie, aceste creiere pot fi „accesate” de oriunde din lume.
- aglomerarea urbană, cu preţuri mari de infrastructură etc.
- noul model de afaceri venit din statele sărace (telefonul de 10 dolari, computerul de 100 de dolari sau maşina de 500 de dolari etc)
- creşterea vârstelor de pensionare, pentru a evita prăbuşirea sistemelor sociale
- criza demografică din statele dezvoltate şi creşterea speranţei medii de viaţă
Cum cred managerii că se vede, din străinătate, ţara lor
IMD a realizat anul acesta şi un clasament care surprinde modul în care executivii intervievaţi cred că este percepută ţara lor peste hotare – încurajează sau nu dezvoltarea afacerilor, pe o scară de la 0 la 10.
Respondenţii din România cred că, din străinătate, ţara este văzută drept una care nu stimulează dezvoltarea afacerilor.
Cu câteva excepţii, în general există o corespondenţă puternică între competitivitatea statelor şi imaginea pe care executivii cred că o are ţara lor în străinătate.
Modul în care executivii cred că este percepută ţara lor este folositor pentru evoluţia viitoare a competitivităţii unui stat, dar, spre deosebire de performanţele economice, aceasta nu se schimbă de la un la altul, ci în intervale de timp lungi.
