Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

România a trimis doar 0,58% din propunerile țărilor UE pentru reformarea Politicii Agricole Comune

de Razvan Diaconu 28.5.2017

România a transmis 1.859 de răspunsuri în cadrul consultării publice privind modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), lansată de Comisia Europeană (CE), ceea ce reprezintă doar 0,58% din totalul răspunsurilor primite din partea statelor membre, potrivit datelor Executivului european, citate de Agerpres.

În cele trei luni în care s-a desfășurat consultarea publică, respectiv 2 februarie — 2 mai 2017, Comisia Europeană a primit 322.912 de contribuții online din toate statele membre ale Uniunii Europene, iar dintre acestea, au fost depuse 1.417 de documente de poziție.

Germania a trimis aproape jumătate din răspunsuri și ocupă prima poziție cu 147.142 de contribuții, respectiv 45,57% din total, fiind urmată de Franța, la o distanță semnificativă, cu 40.390 de contribuții, adică 12,51% din total.

Următoarea clasată este Italia cu 38.425 de răspunsuri (11,90%). Printre țările care au mai avut contribuții semnificative la chestionarul lansat de CE privind viitorul PAC se mai află Spania cu 24.776 (7,67%), Olanda cu 7.202 (2,23%), Belgia cu 20.806 răspunsuri (6,44%), Austria — 7.129 (2,21%), Polonia — 5.872 (1,82%), Ungaria — 3.698 (1,15%) și Cehia — 3.356 (1,04%). Contribuția adusă de restul țărilor UE la chestionarul lansat de CE a fost pentru fiecare în parte de sub 1%.

Din statistica CE reiese că marea majoritate a răspunsurilor, respectiv 97% (312.880), au fost depuse de către persoane fizice, un mare număr de răspunsuri fiind transmise în mod colectiv, prin acțiuni coordonate în cadrul societății civile, iar în numele unei organizații profesionale au fost doar 10.032 răspunsuri, respectiv 3%.

Organizațiile care au participat la consultare (ONG-uri, asociații profesionale, autorități naționale și regionale, organizații de cercetare), o mare parte din acestea sunt întreprinderi private (61%) și activează în sectorul agricol (77%).

În săptămânile următoare, Comisia Europeană va analiza toate contribuțiile primite, iar rezultatul consultării va fi comunicat într-o conferință în data de 7 iulie 2017. Un rezumat al rezultatelor consultării va fi publicat online. Rezultatul consultării, împreună cu alte activități de consultare, va contribui la procesul de evaluare a impactului și vor fi luate în considerare în viitoarea comunicare privind modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), precizează documentul CE.

România s-a alăturat demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020 prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din care fac parte și reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cei ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților și institutelor de cercetare din domeniu.

Potrivit MADR, obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de Comisia Europeană, pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

„România susține, printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile. România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE”, spun oficialii MADR.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între statele membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încurajat toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Politica agricolă comună a UE (PAC) a fost elaborată la începutul anilor ’60, transpunând obiectivele definite de Tratatul de la Roma (1957) și preluate apoi în Tratatul privind Uniunea Europeană. Obiectivele PAC sunt: creșterea productivității agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole, precum și prin utilizarea optimă a factorilor de producție și, în special, a forței de muncă; asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură; stabilizarea piețelor; garantarea siguranței aprovizionării; asigurarea unor prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.

Politica agricolă comună a UE a fost reformată de mai multe ori, ultima reformă fiind aprobată în 2013 și aplicată din 2015. Însă de atunci, contextul s-a schimbat semnificativ, deoarece prețurile la produsele agricole au scăzut mult, în timp ce incertitudinea de pe piață a crescut (în principal din cauza unor factori macroeconomici și a unor tensiuni geopolitice), motiv pentru care o planificare clară și pe termen lung a sectorului este mai greu de realizat.

„În cadrul negocierilor comerciale, se pune mai vizibil accentul pe acorduri bilaterale, mai degrabă decât pe cele multilaterale. Prin urmare, interesele ofensive și defensive trebuie cântărite atent, iar sectoarelor sensibile trebuie să li se acorde atenția cuvenită. UE și-a asumat noi angajamente internaționale. Pentru agricultură, sunt relevante în special cele privind schimbările climatice (semnate la cea de a 21-a Conferință a părților, COP21) și cele privind dezvoltarea durabilă (luate prin adoptarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă). Nu în ultimul rând, se înregistrează fenomene geopolitice ample, precum migrația pe scară largă”, se arată în documentul CE.

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte alimentează o dezbatere publică amplă, se analizează dacă reforma din 2013 a mers îndeajuns de departe pentru a putea răspunde provocărilor legate de echilibrarea sprijinului, de viitorul economic al agriculturii și al zonelor rurale, de grija pentru mediu (ex. ecologizare), de combaterea schimbărilor climatice și de asigurarea unei producții sustenabile de alimente sigure. În plus, PAC ar trebui să integreze și mai bine evoluțiile pozitive din domenii precum sănătatea, comerțul, bioeconomia, economia circulară și economia digitală.

Toate aceste reforme ale PAC nu vor afecta cadrul financiar multianual. La ora actuală, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran e neconstituţională – decizie CCR

Adrian N Ionescu

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională. Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă şi preşedintele Iohannis au discutat, anunță Guvernul, pe tema preşedinţiei române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat miercuri pe tema Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte stadiul pregătirii… Mai mult

Europa

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Iulian Soare

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la… Mai mult

Stiri

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificare celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat… Mai mult

Stiri

Ambasadorul SUA și atașatul FBI, vizită la DNA

Vladimir Ionescu

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, şi ataşatul FBI David Varner, recent sosit la post, s-au întâlnit marţi cu procurorul şef interimar al DNA, Anca… Mai mult

Stiri

Președintele a promulgat legea ce permite guvernului să adopte ordonanțe de urgență în vacanța parlamentară

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, informează Administrația Prezidențială. În perioada vacanței parlamentare Executivul poate emite ordonanțe… Mai mult

Stiri

Ministrul de Finanțe: Amnistia fiscală va fi adoptată foarte repede

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a confirmat marți seară, la Digi24, că se pregăteşte o amnistie fiscală, care va fi adoptată de Guvern foarte repede. Mai… Mai mult