Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Dezincriminare totală a Corupției. Guvernul Dragnea promovează Ordonanțele Justiției: Abuzurile care ne costă zeci de miliarde de euro anual au devenit protejate prin lege

de Redacţia 31.1.2017

(C.D. Rosenthal: ”România Revoluționară”)

Guvernul Sorin Grindeanu a adoptat marți noaptea cele două Ordonanțe de Urgență – una pentru grațiere, dată sub pretextul supraaglomerării închisorilor, și cea pentru amnistia mascată, operată prin modificarea codurilor penale, sub pretextul introducerii observațiilor Curții Constituționale.

Amnistia mascată din modificarea codurilor a fost  reglementată prin OUG, iar proiectul grațierii esteo Hotărâre ce va fi trimisă Parlamentului.

Executivul a aprobat o OUG pentru modificarea codurilor penale, act ce dezincriminează abuzul în serviciu cu un prejudiciu sub 200.000 de lei și mai multe infracțiuni de corupție sau asimilate.

Comparativ cu forma pusă în dezbatere publică, forma definitivă, trimisă la publicare, este chiar mai gravă.

Ordonanța a fost publicată miercuri, la ora 01.00 în Monitorul Oficial, cu precizarea că va intra în vigoare peste 10 zile.

De asemenea, Cabinetul Grindeanu a aprobat și un proiect de lege pentru grațiere, care va fi trimis Parlamentului.

Cele două Ordonanțe au fost adoptate profund netransparent, ele nefiind pe agenda ședinței de guvern anunțate de la Cancelaria premierului către redacții și, implicit, către cetățeni.

”Nu prin batistă!” – era sloganul unui infractor celebru, pe vremea când era puternic – Sorin Ovidiu Vântu – care în ultimele săptămâni s-a arătat el însuși oripilat de Ordonanțele pe care cabinetul condus de facto de Liviu Dragnea le-a produs în beneficiul corupției și a lipsei de răspundere a decidentului față de devalizarea la limita supraviețuirii a României de către români.

România a fost ținută în 27 de ani în genunchi prin abuzul care azi a fost dezincriminat. A fost sărăcită prin comisioanele de  miliarde de euro și Nu are azi autostrăzi , Nu are Educație și nu are Sănătate, Nu are antreprenoriat stabil și sustenabil (sufocat de abuzul politicienilor și functionarilor lor), în ciuda creșterilor economice, din cauza corupției dezincriminate azi, 31 ianuarie 2017.

De menționat: cele 3-4 PIB-uri sunt scoase ”afară” prin abuz și corupție, care, de azi, sunt dezincriminate, își pierd orice șansă de-a reveni în țara din care au fost stoarse.

Una din țările UE cu cele mai mari avantaje comparative e ținută în genunchi de 27 de ani prin corupția dezincriminată azi.

Cele 2 Ordonanțe de Urgență, prin prevederile lor – unele de-o sfidătoare evidență – altele mascate – readuc, plastic, în discuție, pretențiile și exclamațiile marelui infractor: După ce românii din clasa politică și servicii i-au furat României câteva PIB-uri, urmează marea amnistiei a corupției – prin dezincriminare – pentru următorul deceniu.

(Notă: cursdeguvernare.ro se abate, în cadrul acestui articol/eveniment de la constrângătoarele rigori de neutralitate din ghidul conceptului redacției: Noua legislație care favorizează infracțiunea ne constrânge la atitudine, iar publicația consideră că interesele protejării corupției sunt suprapartinice, guvernul Dragnea asumându-și legislația pro-corupție în numele părții penale a statului indiferent de culoarea politică a beneficiarilor . Cele două Ordonamțe joacă nu doar trecutul infracțional al decidenților României, ci și viitorul mediu: adică (încă) al nostru și al României copiilor de azi . Redacția)

*

Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unei hotărâri-pilot la CEDO. Am adoptat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse”, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

“Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 296 Cod Penal și a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanță de urgență, am făcut și am pus în concordanță deciziile Curții Constituționale care (…) trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a continuat Florin Iordache.

Liviu Dragnea scapă de procesul din Dosarul Bombonica, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu, putând deveni oricând premier, după publicarea celor OUG în Monitorul oficial.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Din interiorul coteriei: Rechizitoriul (Autentic!) ratat al dlui. Dragnea. Cum poate un politician penal să (nu) ajungă în penal. De ce minte atât de tenace președintele Camerei ”)

Reamintim că după publicare, cei care beneficiază de OUG -uri scapă, dacă aceasta intră în vigoare, indiferent dacă reglementările vor fi declarate ulterior neconstituționale de către CCR, fiindcă se aplică principiul legii celei mai favorabile.

Abuzul în serviciu a fost dezincriminat pentru situațiile în care prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei, situație în care se încadrează și dosarul lui Liviu Dragnea. Ministrul Justiției, Forin Iordache nu a explicat de ce s-a păstrat acest plafon.

Întrebat de ce au aprobat ordonanțele în această ședință special destinată bugetului, Florin Iordache nu a dat explicații, ci s-a limitat la a spune că este dreptul Guvernului și al Parlamentului de a da legi:

„Pentru că la această oră a fost şedinţa de Guvern. În ordinea de zi există mai multe proiecte, eu le-am prezentat pe cele care vizează justiţia. Ordinea de zi a fost suplimentată, Guvernul poate suplimenta ordinea de zi. Oportunitatea o stabileşte Guvernul”, a spus ministrul Justiţiei.

”Legile le face fie Guvernul, fie Parlamentul. Eu invit Parlamentul să modifice OUG aşa cum socoteşte de cuviinţă”, a adăugat Iordache.

OUG menţine termenul de 6 luni de zile până la care pot fi făcute denunţuri privind săvârşirea unor infracţiuni, altfel ele nu vor mai putea fi pedepsite.

OUG pentru amnistia mascată dezincriminează și favorizarea infractorului, inclusiv pentru adoptarea de acte normative, astfel încât în momentul de față, chiar dacă există dovezi privind premeditarea unei acțiuni în acest sens, premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Iordache, nu vor putea fi acuzați de procurori până când nu se reintroduce infracțiunea.

Noul text mai prevede că dispozițiile alin. 1 și 2 de la abuz în serviciu nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Noua reglementare se referă la ‘foloase patrimoniale”, spre deosebire de anterioara propunere care stipula “foloase patrimoniale necuvenite”.

O diversiune sub pretextul legilor

Decizia grăbită  Guvernului este cu atât mai bizară cu cât marți Cabinetul a trimis Consiliului Superior al Magistraturii ultima variantă a OUG pentru modificarea codurilor penale, pentru avizare. Discutarea proiectului a fost programată de CSM pentru miercuri, 1 februarie.

Proiectele nu au figurat pe agenda la zi a ședinței de marți seara și noile forme ale celor două documente nu au mai fost puse în dezbatere publică. Ele nu sunt afișate nici la ora redactării acestui material.

Analiza DNA privind impactul OUG pentru modificarea codurilor penale

DNA a transmis marți un comunicat în care a explicat că aprobarea modificărilor la codurile penale va face ca statul să nu mai poată recupera peste un miliard de euro numai din dosarele trimise deja în instanță.

În perioada 2014-2016, precizează DNA, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile din aceste dosare depășește un miliard euro (1.048.341.902 euro).

Pierderea totală ar fi mult mai mare, deoarece pe lângă acele cazuri trimise în instanță, procurorii anticorupție au în lucru, în acest moment, 2.151 dosare care au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Prin OUG Cabinetului Sorin Grindeanu, “va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice”, spune DNA.

Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decât cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care ar favoriza și persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție, spune DNA:

În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.

1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

3. Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție.
Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Parchetul General: Modificarea codurilor penale depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională

Proiectul de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), transmis tot luni.

“Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional. Deși în preambulul notei de fundamentare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță“, se arată în comunicat.

Statistica PÎCCJ pentru perioada 2014-2016:

  • pentru abuz în serviciu au fost trimise în judecată 1.960 de persoane
  • prejudiciul total din aceste dosare se ridică la 196 de milioane de euro
  • alte 202 persoane au fost deferite justiției pentru neglijență în serviciu, iar 215 pentru conflict de interese.
  • în anul 2016 au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari și cinci directori.

(Notă: cursdeguvernare.ro va analiza – și va reveni cu context și analize – impactul istoric al celor două Ordonanțe de Urgență scu specialiști : practic România se întoarce mai jos decât anii 90: a pierdut certitudinea că statul de drept e ireversibil).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.1.2017

2 comentarii

  1. Alexandru
    1.2.2017, 7:56 am

    MI-au placut articlele fundamentate dar asta este manipulator. S-a dezincriminat abuzul in serviciu si s-a aliniat conform conventiei de la Venetia. Altfel suntem sub sabia dictaturii si mai rau vom platii pentru neaplicarea acestei conventii daune suplimentare fiecarui “corupt” care a faptuit “abuz in serviciu” mai mic de 50.000 de euro. Fie ca aceste modificari le aplica guvernul actual fie ca le aplica guvernul lui Iohannis ele oricum vor trebui aplicate. In articol vorbiti de abuzuri de milioane care oricum nu intra sub incidenta acestor modificari.

    • AC
      1.2.2017, 3:49 pm

      Alexandru, numai mafiotii tai au impresia ca justitia e o dictatura.Pentru noi e o eliberare de cei care au devalizat statul, tradatorii travestiti in patrioti.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult

Stiri

Cazul Coman-Hamilton / Curtea de Justiție a UE a început audierile. Miza – recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a început marți audierile în care cazul românul Adrian Coman cere ca România să-i recunoască dreptul de rezidență… Mai mult

Stiri

România – campioana solicitărilor OLAF pentru deschiderea de dosare penale și recuperare de fonduri delapidate

Iulian Soare

Dosarul Tel Drum în care este acuzat și Liviu Dragnea este doar unul dintre cele 11 cazuri în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a… Mai mult

Stiri

Marile confederații sindicale și 39 de ONG-uri cheamă românii la proteste pentru a bloca modificarea legilor justiției și transferul contribuțiilor sociale

Vladimir Ionescu

Două dintre cele mai mari confederații sindicale – BNS și Cartel Alfa – precum și 39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au lansat miercuri… Mai mult