Evaluarea economist Intelligence Unit pentru creșterea economiei românești pe anul 2013 a urcat la 2,5%, ceea ce pare mai aproape de rezultatul de 2,7% consemnat la 9 luni. Totodată, ritmul mediu estimat de EIU pentru perioada 2014 – 2017 a fost reevaluat la 4%, peste previziunile INS și ale Guvernului României. În schimb, specialiștii EIU rămân sceptici în privința îndeplinirii obiectivului de deficit bugetar de 2,2% pentru 2014.
Reducerea suplimentară în cheltuielile publice și restructurarea companiilor de stat rămân provocări substanțiale, în pofida rezultatelor economice bune și a perspectivelor de creștere pentru 2014. Acestea sunt alimentate de combinația între continuarea trendului bun pe partea de exporturi și relansarea cererii interne.
Ceea ce va trebui înțeles și întreprins în perioada următoare, sunt necesare nu doar ajustări pe partea economică dar și reforme majore în domeniile sociale. Din păcate, acestea au rămas chiar și în urma restructurărilor de companii, iar măsurile de eficientizare nu mai pot fi amînate în sănătate, educație și sistemul de asistență socială.
Concentrarea eforturilor guvernamentale pe aceste zone ce revin cu predilecție pe seama statului va fi esențială. Rămâne pentru managementul privat și tehnologiile performante aduse de investitori străini aă permită o devoltare rapidă, mai ales în sectoarele-cheie de energie și transporturi.
Deocamdată, FMI a mers pe o estimare mai prudentă a nivelului de creștere pe 2014 ( doar 2,2%), dată fiind probabilitatea redusă de repetare a condițiilor meteo ce au favorizat agricultura, sector încă determinant la noi pentrunivelul creșterii economice. Nici reducerea rapidă a nivelului inflației nu a fost luată drept suficient de solidă, datele pe 2014 fiind cele care ar urma să confirme o stabilizare de durată a nivelului prețurilor.
Comisia Europeană este chiar și mai sceptică, luând în calcul valori de creștere economică ale României de 2,1% pentru 2014 și de 2,4% pentru 2015. În schimb, CE consideră că vom reuși o stabilizare a inflașiei la 2,5% anul viitor și ne vom încadra în limita de 2% pentru deficitul bugetar. Ceea ce reflectă un anumit trade-off, respectiv faptul că ar trebui și noi să ne stabilim prioritatea pentru 2014: creșterea ceva mai rapidă sau consolidarea indicatorilor macroeconomici pentru a consolida baza unuiviitor ciclu de creștere robustă.
În acest context, va conta păstrarea măsurii în obligațiile sociale asumate de stat. Păstrarea sub nivelul de 40% din PIB a datoriei publice este esențială în controlul sumelor ce vor trebui achitate în contul datoriilor deja contractate. Tot în acest sens, creșterea gradului de absorbție a sumelor oferite de UE ar putea conta enorm în îmbunătățirea rezultatelor economice pe termen mediu și lung.
Creșterea consumului privat cu 1,6% în 2014 și 2,2% în 2015 ar fi menită să facă perceptibilă revenirea economică și în nivelul de trai la nivelul maselor largi. Dar provocarea principală va fi sesizarea unei îmbunătățiri în serviciile publice oferite de stat, pentru a obține acceptul și cointeresarea populației în continuarea procesului de reforme.
Bugetul pe 2014 nu are în vedere reduceri ale nivelului contribuțiilor de asigurări sociale deoarece asigurarea salariilor, pensiilor și investițiile publice au fost considerate ca fiind prioritare. Orice relaxare în politica de taxare va trebui acompaniată de lărgirea bazei de impozitare și de măsuri suplimantare de fiscalizare.
Altfel, nu se va putea atinge obiectivul de deficit al bugetului general consolidat de 2,2% din PIB, agreat cu echipa FMI pentru anul 2014. De-abia după consolidarea fiscală se va putea trece la o reducere a costurilor pentru mediul de afaceri, pe canalul unor taxe mai mici pe forța de muncă. Asta chiar dacă șeful misiunii FMI în România Andrea Schaecter a recunoscut povara pe care o suportă firmele în prezent.
Asumarea politică a unei reduceri consistente a CAS cu cinci puncte procentuale în beneficiul angajatorilor la mijlocul lui 2014 va trebui să demonstreze că are suport în încasările bugetare. Deja foarte probabil afectate de amânarea cu trei luni a introducerii taxei suplimentare de 7 eurocenți pe motorină.
Desigur, ar rămâne conformarea voluntară sporită și trecerea în sectorul fiscalizat a unei părți semnificative din munca le negru. Însă este discutabil dacă extinderea pe această cale a bazei de impozitare, altminteri teoretic dezirabilă, ar putea compensa reducerea nivelului procentual al taxelor achitate către stat.
Reducerea TVA și pentru alte produse în afară de pâine, solicitată de întreprinzători, a fost amânată sub amenințarea compensării cu o majorare a cotei unice, propusă de reprezentanții FMI. Majorarea cotei de 16% a fost considerată inacceptabilă în plan politic și dăunătoare pentru imaginea în rândul investitorilor străini, în condițiile competiției acerbe pentru investiții străine în regiune.
