ROBOR: Cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Băncile şi-au ajustat așteptările şi, brusc, ritmul tranzacţiilor pe piaţă

de Adrian N Ionescu | 28.9.2017 .

Ratele medii interbancare ale dobânzii (ROBOR) au înregistrat în această săptămână cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani, după ce așteptările băncilor  au dus la scăderea lichidității pe piață.

Scăderea temporară a lichidităților pe piața monetară are însă cauze fundamentale și, chiar dacă mișcările bruște de pe piață sunt corectate, de obicei, de evoluțiile ulterioare, acestea se vor stabiliza la niveluri superioare, pe o tendință identificată de Cursdeguvernare încă din primăvară.

Aşteptările băncilor anticipează, pe de o parte, Banca Națională a României (BNR)  îşi va înăspri politica monetară,  după ce a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, ceea ce susţine aşteptările privind deciziile BNR.

Pe de altă parte, cererea de lei de pe piaţă vine şi din cererea de credite, ca şi din nevoile de finanţare ale Guvernului, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice.

Totodată, piaţa valutară pare blocată la un curs sub 4,60 de lei / euro, nivel care ar descuraja vânzările de valută, potrivit surselor din piaţă.

BNR a confirmat, joi, că evoluţia dobânzilor a fost determinată de modificarea gradului de lichiditate a pieței, care a fost suficient e drastică pentru a duce la creșterea accelerată a ROBOR. BNR spune că creşterea dobânzii era de așteptat, deși – desigur, nu în ritmul actual.

„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă”, a declarat, joi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Într-adevăr, răsturnarea tendinței dobânzilor a fost confirmată încă din primăvară, când rata medie interbancară ROBOR la 3 luni a penetrat prima dată deasupra intervalului de echilibru temporar stabilit între 0,8 şi 0,9%, în care zăbovise din noiembrie anul trecut, după depăşirea nivelurilor minime istorice.

(Citiți și: Tendință răsturnată: Rata ROBOR pe 3 luni – la maximul ultimelor 15 luni. Cererea de credite este în creştere)

Acceleraţia dobânzilor

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) la 3 luni a crescut joi cu peste 31,5% față de luni, până la 1,46%/an și cu 46% față de lunea anterioară, când a depășit pragul psihologic de 1%.

ROBOR la 3 luni este acum cel mai mare din exact doi ani, este mai mult decât dublu faţă de nivelul din urmă cu un an şi cu 78% mai mare decât la începutul anului 2017.

ROBOR la 6 luni  a crescut joi  până la 1,57%/an, cu peste 27,6% faţă de luni şi cu aproape 54% în acest an, ajungând la cotaţia de acum aproape doi ani (15 octtombrie 2015).

Analiştii CFA România se aşteaptă ca ROBOR la 3 luni să ajungă, în medie, la 1,67%, peste un an, iar inflaţia la 2,55%.

Așteptările pieței

Cu argumentul creşterii presiunilor inflaţioniste, analiștii bancari (și nu numai) se așteaptă ca BNR să înăsprească politica monetară și chiar că banca centrală va crește dobânda de politică montrară de la 1,75% / an la 2  – 2,25%, până la sfârșitul anului.

Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.

„Accelerarea economiei interne din prima jumătate a anului curent pare nesustenabilă, date fiind intensificarea dezechilibrelor macroeconomice şi persistenţa unui climat investiţional dificil, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al BT, într-un raport emis joi.

Totodată, „în sfera economiei financiare, piaţa internă nu a reuşit să acompanieze climatul pozitiv din plan global, pe fondul semnalelor privind intervenţia mai agresivă a statului în economie, dar şi a intensificării riscurilor la adresa stabilitaţii macro-financiare pe termen mediu”, adaugă economistul citat

„Banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului următor, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede şi Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

„Inflația este în creștere și este absolut clar că și dobânzile vor crește, urmând să se situeze, în mod normal peste rata inflației, deși o perioadă vor sta sub aceasta, în funcție de acomodarea ritmurilor”, declara Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, luni, pentru Cursdeguvernare.

„Mișcările dobânzilor din ultima perioadă constuituie o consecință a nivelului de lichiditate din piață și a tranzacțiilor cu această lichiditate”, spunea Florian Libocor, economistul șef al BRD, în nume personal, de asemenea luni.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia considera, tot atunci, că „creșterea dobânzilor era de așteptat, pe de o parte pentru că inflația este în creștere, ca și cererea de credite, a cărei intensificare determină și ea mărirea dobânzilor. Pe de altă parte, să nu uităm că marile bănci centrale se înscriu pe traiectoria normalizării politicii monetare (FED a dat indicii clare, iar BCE urmează la rând)”.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Deocamdată, este de așteptat ca BNR să crească dobânda la facilitatea de depozit oferită băncilor, în ședința sa de marți, după cum estima Erste Group Research.

Costul de finanțare a firmelor, a statului și sarcina datoriei persoanelor fizice îndatorate va creşte semnificativ, dar creşterea se va resimţi la sfârşitul anului, având în vedere că băncile includ creşterea ROBOR ca medie trimestrială.

Estimările privind creşterea ratelor lunare de rambursare pleacă, în funcţie de tipul creditului, de la câţiva lei pe lună la creditele de consum de 5.000 de euro pe cinci ani și ajung la aproape 1.000 de lei pentru un credit corporatist de un milion de euro, la nivelul actual al ROBOR.

Deocamdată sunt afectați debitorii care au contractat credite după noiembrie 2015, fapt pe care purtătorul de cuvânt al BNR nu a ezitat să îl remarce, confirmând astfel, implicit, tendinţa de creştere a dobânzilor.

Publicat la data de 28.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română