Statul român întârzie să își reclame dreptul de proprietate asupra casei pe care Klaus Iohannis a pierdut-o, prin hotărâre irevocabilă, în urmă cu trei luni.
Potrivit Rise Project- AICI link, președintele încasează în continuare chiria imobilului al cărui titlu de proprietate i-a fost anulat, în noiembrie, de Curtea de Apel din Brașov.
Informația aceasta este reiese dintr-un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project.
„Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului. Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă.
Declarația băncii Raiffeisen este sprijinită de datele de la oficiul de cadastru Sibiu.
Un extras de carte funciară obținut de RISE Project arată că imobilul încă mai este, în acte, al familiei prezidențiale.
Klaus Iohannis, soția sa, Carmen Georgeta Iohannis, și asociata lor, Rodica Baștea, figurează și astăzi ca proprietari ai clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.
Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro.
Dacă ritmul de plată al chiriei este astăzi trimestrial, așa cum precizează Raiffeisen, atunci, între 12 noiembrie 2015 (ziua hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Brașov) și 16 februarie 2016 (ziua de astăzi), banca i-a putut plăti cel puțin o rată, dacă nu chiar două, președintelui României.
RISE l-a întrebat pe Klaus Iohannis dacă a continuat să încaseze chiria de la Raiffeisen după pronunțarea verdictului irevocabil de la sfârșitul toamnei trecute. Președintele nu a răspuns.
După ștergerea familiilor Iohannis și Baștea din cartea funciară a imobilului, parterul clădirii, care acum e închiriat la Raiffeisen, ar trebui să revină statului, precedentul titular al dreptului de proprietate.
Instituția care trebuie să reclame acest imobil este Ministerul de Finanțe. De altfel, fiscul a și fost parte în procesul pe care șeful statului l-a pierdut în noiembrie.
RISE Project a întrebat atât ministerul, cât și serviciul său din teritoriu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov (DRFPB), ce au întreprins pentru a pune în aplicare hotărârea Curții de Apel Brașov.
Ministerul nu a răspuns la întrebare, iar DRFPB ne-a comunicat că a trimis întrebarea mai departe, la minister, de unde așteaptă, la rându-i, un răspuns.
„Contestație în anulare”
Deși hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Brașov este „irevocabilă”, sistemul judiciar permite redeschiderea procesului pe care Iohannis l-a pierdut în noiembrie.
Una dintre căile care pot fi folosite pentru a cere rejudecarea litigiului este „contestația în anulare”.
Klaus Iohannis a înregistrat, încă de pe 27 noiembrie 2015, o contestație în anulare la Curtea de Apel Brașov, prin care cere desființarea verdictului irevocabil pronunțat toamna trecută.
Deliberările asupra contestației în anulare au loc la această instanță, unde, de altfel, între timp, au și curs două termene de judecată.
Avocatul Ionuț Dobrinescu, specializat în drept civil, spune că procesul contestației în anulare nu poate împiedica ștergerea lui Iohannis și Baștea din cartea funciară a clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu.
Președintele Iohannis nu vrea însă ca procesul cotestației în anulare să se judece la Curtea de Apel Brașov, unde a pierdut fazele anterioare ale litigiului.
Pentru a obține strămutarea la o altă curte de apel din țară, președintele a depus, în decembrie 2015, o cerere la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acțiunea pe care a înregistrat-o la instanța supremă, Iohannis a încercat să demonstreze lipsa de imparțialitate a magistraților din Brașov.
