Rezultate contradictorii în T1 pentru companiile de stat

de Adrian N Ionescu | 18.5.2017 .

Profit Or Loss Keys Showing Returns For Internet Businesses

Iarna grea a adus profituri mai mari unora dintre companiile energetice controlate de stat, iar altora – mai mai mici, sau chiar pierderi, în funcţie şi de modul în care depind de reglementările statului, aşa cum este cazul companiilor energetice.

Şi companiile din alte domenii au suferit scăderi ale profitului ca urmare a reglementărilor, aşa cum s-a întâmplat cu Antibiotice Iaşi.

Altele preferă să spună doar că au înregistrat profit, atunci când au, speculând faptul că nu sunt obligate, aşa cum sunt companiile listate la Bursă, să raporteze la timp rezultatele pe primul trimestru.

Producătorii de energie au înregistrat rezultate mai bune decât distribuitorii, iar în cazul operării monopolurilor transportului pe magistralele naţionale, domeniul gazelor naturale a fost mai profitabil decât cel al energiei electrice.

Romgaz (simbol bursier SNG) şi Transgaz (TGN) au avut profituri în creştere în primul trimestru din 2017 (T1 / 2017) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (T1 / 2016), în vreme ce Transelectrica (TEL) a înregistrat un profit mai mic, iar Electrica (EL) a înregistrat pierderi.

Profitul net al Romgaz (SNG), de aproape 566 de milioane de lei, a fost cu 15,7% mai mare în T1 / 2017 față de T1 / 2016.

Secretul profitului Romgaz (SNG) a fost producţia de energie electrică, care a fost aproape dublă (+92%) în T1 / 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016 (611,4 GWh, faţă de 318,7 GWh). Şi serviciile de acces la depozitele de gaze naturale au avut un volum mai mare. Altfel, extracţia de gaz metan a scăzut cu 3%, până la 1.333 milioane mc.

Transgaz (TGN) a obţinut un profit cu aproape 86% mai mare în T1 / 2017, până la mai mult de 320 de milioane de lei, în ciuda plafoanelor stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

Veniturile TGN din activitatea de exploatare (înainte de activitatea de echilibrare) au crescut cu 37% până la mai mult de 638,6 milioane de lei, datorită capacității rezervate mai mare cu 2.534.904 MWh, dar mai ales facturării depășirilor de capacitate rezervată, aferente trimestrului I 2017.

Producătorii de electricitate au câștigat mai mult ca în T1 / 2016, profitând de cereera mai mare din primele două luni ale anului.

Profitul Hidroelectrica de 482 de milioane de lei din T1 / 2017 este nu departe de cel înregistrat pe primele cinci luni din 2016. Profitul Nuclearelectrica (SNN) a fost cu 25,6% mai mare, până la 84 milioane de lei. Vânzările pe piaţa concurenţială (contracte bilaterale şi pe segmentele de piaţă PZU şi PI) au constituit 89% din valoarea totală.

Pe de altă parte, Electrica (EL) a înregistrat pierderi de peste 51 de milioane de lei în T1 / 2017, după profituri de 142 milioane de lei în T1 / 2016, iar profitul Transelectrica (TEL) a scăzut cu peste 28% față de T1 / 2016, până la puțin peste 71 de milioane de lei.

Relementări perdante

Electrica (EL) şi Transelectrica (TEL) localizează la ANRE cauzele cele mai importante ale pierderilor, respectiv ale profitului în scădere.

Electrica (EL) acuză absența unor mecanisme oficiale „adecvate de reglare a pieței”, în situații turbulente ca aceea de la începutul anului. Atunci, jucătorii pe piaţa energiei aflați în dificultate din cauza creșterii explozive a prețurilor, și-au denunțat contractele. Electrica, în calitate de furnizor de ultimă instanță a trebuit să-și asume costuri mai mari, din această cauză.

„Aceste dezechilibre au influenţat, cum era de aşteptat, costurile cu achiziţia de energie şi, implicit, rezultatele financiare înregistrate în primele trei luni din 2017”, a declarat Cătălin Stancu, directorul general Electrica, în comunicatul care a însoţit rezultatele pe T1 / 2017.

Într-adevăr, ANRE a modificat, joi, reglementările şi a impus noi reguli mai aspre de participare la piaţă, impunând garanţii financiare pentru a descuraja rezilierea contractelor, fenomen care a adus pierderi Elctrica.

Totodată, „cheltuielile cu salariile și beneficiile angajaților au scăzut cu 11,5 milioane lei (7%), la 149 milioane lei, ca urmare a măsurilor de optimizare a activităților Grupului”, spune Electrica.

La rândul său, Transelectrica (TEL) spune că, deşi cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor a crescut cu 4% (peste 579 GWh) în T1 / 2017 faţă de T1 /02016, „veniturile din serviciul de transport au înregistrat o scădere cu 20,8 milioane de lei, determinată de diminuarea tarifelor medii aprobate de ANRE”.

ANRE a aplicat, conform metodologiei în vigoare, corecţii ex post negative „pentru compensarea diferențelor între valorile prognozate utilizate la calculul tarifului în anii precedenţi”, care au contribuit la scăderea tarifului cu 7,2%.

Pe de altă parte, Transelectrica (TEL) a pierdut bani (peste şapte milioane de lei) şi din cauza diferenţelor de curs valutar ale leului faţă de monedele în care trebuie să plătească credite – euro, dolar dar şi yen.

Managementul Transelectrica se teme încă de un refuz mai vechi al Curţii de Conturi de a recunoaşte operaţiunile de acoperire a riscului (hedging).

Curtea de Conturi nu reuşeşte de mai bine de o lună să răspundă la întrebarea simplă pusă de Cursdeguvernare.ro: „Care este tratamentul recomandat / agreat de Curtea de Conturi pentru operațiunile de hedging și administrarea a riscului financiar, în general, la companiile cu capital majoritar de stat”.

Şi Transgaz (TGN) trebuie să se supună reglementărilor ANRE, care îi plafonează profitul din veniturile din activitatea de transport la 7,72% din valoarea capitalului investit în această activitate, respectiv la 9,12% pentru investițiile puse în funcțiune după 1 iulie 2012.

Lecția privată

Singurele companii industriale la care statul mai are acţiuni listate sunt OMV Petrom (SNP, 20,6%) şi Antibiotice Iaşi (ATB, 53%).

Cel mai important producător din România, Antibiotice Iaşi (ATB) şi+a văzut profitul diminuat cu aproape 26%, până la 5,3 milioane de lei, deşi veniturile au fost uşor mai mari (+0,6% până la 55,4 milioane de lei).

Scăderea profitabilităţii ATB este pricinuită de creşterea taxei claw back, care este mai mare cu 1,8 milioane de lei faţă decât bugetase compania şi cu 2,1 milioane peste nicelul din 2016.

Antibiotice reuşeşte de câţiva ani bună să se menţină pe pretenţioasa piaţă nord americană, care a doua cea mai mare piaţă externă a produselor sale, cu 21% din totalul exporturilor de 7,1 milioane de dolari în T1/ 2017.

Scumpirea petrolului, reducerea costurilor dar și a investițiilor, ca și eliminarea „taxei pe stâlp” au dublat profitul net al OMV Petrom (SNP) în primul trimestru față de de T1 / 2016. SNP a obținut un profit net de 619 milioane de lei (atribuibil acționarilor), cu 113% mai mare în primul trimestru din 2017 decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Raportul SNP pe primul trimestru din 2017 pune creşterea cu 27% a vânzărilor din T1 / 2017 faţă de T1/2016, pe seama preţurilor „semnificativ mai ridicate la ţiţei” şi a volumelor „mai mari ale vânzarilor de gaze naturale şi electricitate, care au contrabalansat reducerea uşoară a cantităţilor de produse petroliere vândute şi scăderea preţurilor la gaze naturale”.

Vânzările din pe segmentul downstream au reprezentat 69% din totalul vânzarilor consolidate de 4,653 miliarde de lei (excluzând accizele ), în timp ce vânzarile din Downstream Gas au reprezentat 28%.

Investiţiile SNP s-au redus cu 54%, pînă la 353 milioane de lei, „influenţate în principal de reducerea investiţiilor în perimetrul Neptun Deep şi de finalizarea unor proiecte de redezvoltare a zăcămintelor în 2016”, potrivit raportului trimis la Bursa de Valori Bucuerşti (BVB).

Petrom, ca şi companiile controlate de stat listate la Bursă dau, ca de obicei, o lecţie de transparenţă prin abundenţa de date din rapoarte trimestriale.

Rigorile de transparenţă ale Bursei sunt de fapt rigori de respect nu numai faţă de acţionari, dar pentru toţi cei interesaţi, clienţi şi consumatori, căci accesul la rapoarte este neîngrădit, spre deosebire de respectul cu care statul este dator cetăţenilor săi, prin informarea privind performanţele companiilor pe care le deţine în numele acestora.

Pe de altă parte, transparența companiilor de stat nelistate la Bursă este departe de standardele de guvernanță corporatistă pe care România s-a angajat să le respecte. Cele mai multe dintre companiile de stat se prevalează de absența constrângerilor de a raporta public rezultatele trimestriale.

De pildă, răspunsul  CN Poșta Română la solicitarea cursdeguvernare.ro a fost că, „pentru primul trimestru al anului 2017, situația financiară se menține bună, compania înregistrând profit pe primele trei luni”. Iar acesta a fost unul dintre cele mai relevante raspunsuri.

De la Poșta Română este de așteptat să confirme rezultatul bun din 2016, în care a înregistrat un profit brut de 12,3 milioane de lei. Totuşi, bugetul aprobat de guvern prevede un profit de doar cinci milioane de lei pe 2017.

Publicat la data de 18.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română