Rezultate contradictorii în T1 pentru companiile de stat

de Adrian N Ionescu | 18.5.2017 .

Profit Or Loss Keys Showing Returns For Internet Businesses

Iarna grea a adus profituri mai mari unora dintre companiile energetice controlate de stat, iar altora – mai mai mici, sau chiar pierderi, în funcţie şi de modul în care depind de reglementările statului, aşa cum este cazul companiilor energetice.

Şi companiile din alte domenii au suferit scăderi ale profitului ca urmare a reglementărilor, aşa cum s-a întâmplat cu Antibiotice Iaşi.

Altele preferă să spună doar că au înregistrat profit, atunci când au, speculând faptul că nu sunt obligate, aşa cum sunt companiile listate la Bursă, să raporteze la timp rezultatele pe primul trimestru.

Producătorii de energie au înregistrat rezultate mai bune decât distribuitorii, iar în cazul operării monopolurilor transportului pe magistralele naţionale, domeniul gazelor naturale a fost mai profitabil decât cel al energiei electrice.

Romgaz (simbol bursier SNG) şi Transgaz (TGN) au avut profituri în creştere în primul trimestru din 2017 (T1 / 2017) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (T1 / 2016), în vreme ce Transelectrica (TEL) a înregistrat un profit mai mic, iar Electrica (EL) a înregistrat pierderi.

Profitul net al Romgaz (SNG), de aproape 566 de milioane de lei, a fost cu 15,7% mai mare în T1 / 2017 față de T1 / 2016.

Secretul profitului Romgaz (SNG) a fost producţia de energie electrică, care a fost aproape dublă (+92%) în T1 / 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016 (611,4 GWh, faţă de 318,7 GWh). Şi serviciile de acces la depozitele de gaze naturale au avut un volum mai mare. Altfel, extracţia de gaz metan a scăzut cu 3%, până la 1.333 milioane mc.

Transgaz (TGN) a obţinut un profit cu aproape 86% mai mare în T1 / 2017, până la mai mult de 320 de milioane de lei, în ciuda plafoanelor stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

Veniturile TGN din activitatea de exploatare (înainte de activitatea de echilibrare) au crescut cu 37% până la mai mult de 638,6 milioane de lei, datorită capacității rezervate mai mare cu 2.534.904 MWh, dar mai ales facturării depășirilor de capacitate rezervată, aferente trimestrului I 2017.

Producătorii de electricitate au câștigat mai mult ca în T1 / 2016, profitând de cereera mai mare din primele două luni ale anului.

Profitul Hidroelectrica de 482 de milioane de lei din T1 / 2017 este nu departe de cel înregistrat pe primele cinci luni din 2016. Profitul Nuclearelectrica (SNN) a fost cu 25,6% mai mare, până la 84 milioane de lei. Vânzările pe piaţa concurenţială (contracte bilaterale şi pe segmentele de piaţă PZU şi PI) au constituit 89% din valoarea totală.

Pe de altă parte, Electrica (EL) a înregistrat pierderi de peste 51 de milioane de lei în T1 / 2017, după profituri de 142 milioane de lei în T1 / 2016, iar profitul Transelectrica (TEL) a scăzut cu peste 28% față de T1 / 2016, până la puțin peste 71 de milioane de lei.

Relementări perdante

Electrica (EL) şi Transelectrica (TEL) localizează la ANRE cauzele cele mai importante ale pierderilor, respectiv ale profitului în scădere.

Electrica (EL) acuză absența unor mecanisme oficiale „adecvate de reglare a pieței”, în situații turbulente ca aceea de la începutul anului. Atunci, jucătorii pe piaţa energiei aflați în dificultate din cauza creșterii explozive a prețurilor, și-au denunțat contractele. Electrica, în calitate de furnizor de ultimă instanță a trebuit să-și asume costuri mai mari, din această cauză.

„Aceste dezechilibre au influenţat, cum era de aşteptat, costurile cu achiziţia de energie şi, implicit, rezultatele financiare înregistrate în primele trei luni din 2017”, a declarat Cătălin Stancu, directorul general Electrica, în comunicatul care a însoţit rezultatele pe T1 / 2017.

Într-adevăr, ANRE a modificat, joi, reglementările şi a impus noi reguli mai aspre de participare la piaţă, impunând garanţii financiare pentru a descuraja rezilierea contractelor, fenomen care a adus pierderi Elctrica.

Totodată, „cheltuielile cu salariile și beneficiile angajaților au scăzut cu 11,5 milioane lei (7%), la 149 milioane lei, ca urmare a măsurilor de optimizare a activităților Grupului”, spune Electrica.

La rândul său, Transelectrica (TEL) spune că, deşi cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor a crescut cu 4% (peste 579 GWh) în T1 / 2017 faţă de T1 /02016, „veniturile din serviciul de transport au înregistrat o scădere cu 20,8 milioane de lei, determinată de diminuarea tarifelor medii aprobate de ANRE”.

ANRE a aplicat, conform metodologiei în vigoare, corecţii ex post negative „pentru compensarea diferențelor între valorile prognozate utilizate la calculul tarifului în anii precedenţi”, care au contribuit la scăderea tarifului cu 7,2%.

Pe de altă parte, Transelectrica (TEL) a pierdut bani (peste şapte milioane de lei) şi din cauza diferenţelor de curs valutar ale leului faţă de monedele în care trebuie să plătească credite – euro, dolar dar şi yen.

Managementul Transelectrica se teme încă de un refuz mai vechi al Curţii de Conturi de a recunoaşte operaţiunile de acoperire a riscului (hedging).

Curtea de Conturi nu reuşeşte de mai bine de o lună să răspundă la întrebarea simplă pusă de Cursdeguvernare.ro: „Care este tratamentul recomandat / agreat de Curtea de Conturi pentru operațiunile de hedging și administrarea a riscului financiar, în general, la companiile cu capital majoritar de stat”.

Şi Transgaz (TGN) trebuie să se supună reglementărilor ANRE, care îi plafonează profitul din veniturile din activitatea de transport la 7,72% din valoarea capitalului investit în această activitate, respectiv la 9,12% pentru investițiile puse în funcțiune după 1 iulie 2012.

Lecția privată

Singurele companii industriale la care statul mai are acţiuni listate sunt OMV Petrom (SNP, 20,6%) şi Antibiotice Iaşi (ATB, 53%).

Cel mai important producător din România, Antibiotice Iaşi (ATB) şi+a văzut profitul diminuat cu aproape 26%, până la 5,3 milioane de lei, deşi veniturile au fost uşor mai mari (+0,6% până la 55,4 milioane de lei).

Scăderea profitabilităţii ATB este pricinuită de creşterea taxei claw back, care este mai mare cu 1,8 milioane de lei faţă decât bugetase compania şi cu 2,1 milioane peste nicelul din 2016.

Antibiotice reuşeşte de câţiva ani bună să se menţină pe pretenţioasa piaţă nord americană, care a doua cea mai mare piaţă externă a produselor sale, cu 21% din totalul exporturilor de 7,1 milioane de dolari în T1/ 2017.

Scumpirea petrolului, reducerea costurilor dar și a investițiilor, ca și eliminarea „taxei pe stâlp” au dublat profitul net al OMV Petrom (SNP) în primul trimestru față de de T1 / 2016. SNP a obținut un profit net de 619 milioane de lei (atribuibil acționarilor), cu 113% mai mare în primul trimestru din 2017 decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Raportul SNP pe primul trimestru din 2017 pune creşterea cu 27% a vânzărilor din T1 / 2017 faţă de T1/2016, pe seama preţurilor „semnificativ mai ridicate la ţiţei” şi a volumelor „mai mari ale vânzarilor de gaze naturale şi electricitate, care au contrabalansat reducerea uşoară a cantităţilor de produse petroliere vândute şi scăderea preţurilor la gaze naturale”.

Vânzările din pe segmentul downstream au reprezentat 69% din totalul vânzarilor consolidate de 4,653 miliarde de lei (excluzând accizele ), în timp ce vânzarile din Downstream Gas au reprezentat 28%.

Investiţiile SNP s-au redus cu 54%, pînă la 353 milioane de lei, „influenţate în principal de reducerea investiţiilor în perimetrul Neptun Deep şi de finalizarea unor proiecte de redezvoltare a zăcămintelor în 2016”, potrivit raportului trimis la Bursa de Valori Bucuerşti (BVB).

Petrom, ca şi companiile controlate de stat listate la Bursă dau, ca de obicei, o lecţie de transparenţă prin abundenţa de date din rapoarte trimestriale.

Rigorile de transparenţă ale Bursei sunt de fapt rigori de respect nu numai faţă de acţionari, dar pentru toţi cei interesaţi, clienţi şi consumatori, căci accesul la rapoarte este neîngrădit, spre deosebire de respectul cu care statul este dator cetăţenilor săi, prin informarea privind performanţele companiilor pe care le deţine în numele acestora.

Pe de altă parte, transparența companiilor de stat nelistate la Bursă este departe de standardele de guvernanță corporatistă pe care România s-a angajat să le respecte. Cele mai multe dintre companiile de stat se prevalează de absența constrângerilor de a raporta public rezultatele trimestriale.

De pildă, răspunsul  CN Poșta Română la solicitarea cursdeguvernare.ro a fost că, „pentru primul trimestru al anului 2017, situația financiară se menține bună, compania înregistrând profit pe primele trei luni”. Iar acesta a fost unul dintre cele mai relevante raspunsuri.

De la Poșta Română este de așteptat să confirme rezultatul bun din 2016, în care a înregistrat un profit brut de 12,3 milioane de lei. Totuşi, bugetul aprobat de guvern prevede un profit de doar cinci milioane de lei pe 2017.

Publicat la data de 18.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română