Parlamentul European solicită Comisiei Europene, printr-o rezoluţie votată joi, să creeze un mecanism prin care statele UE care încalcă valorile statului de drept să fie sancţionate, inclusiv prin îngheţarea fondurilor europene. Rezoluţia a fost adoptată cu 312 de voturi pentru, 244 – împotrivă și 27 de abțineri.
- Propunerea parlamentului constă în crearea „unui nou mecanism Copenhaga”, care trebuie să monitorizeze respectarea în cele 28 de state membre ale criteriilor politice de aderare la Uniunea europeană, precum respectarea statului de drept, pluralismul politic, respectarea drepturilor minorităţilor. Până acum, doar ţările candidate la aderarea la UE au fost analizate din acest punct de vedere.
- Acest nou mecanism Copenhaga ar servi pentru a fixa indicatori, recomandări şi sancţiuni pentru ţările care se abat de la aceste reguli democratice. Iar printre sancţiuni, eurodeputaţii au recomandat şi îngheţarea fondurilor europene, o idee vehiculată deja de ceva vreme. Mecanismul ar putea fi activat imediat, pe baza unei decizii a Comisiei Europene, cu implicarea Parlamentului.
- Eurodeputaţii recomandă ca viitorul mecanism să aibă mai multe faze: un sistem de alertă timpurie, de dialog politic şi tehnic, scrisori de notificare şi o „procedură de îngheţ”, pentru a garanta că statele membre suspendă adoptarea legislatiilor care ar putea să încalce drepturile fundamentale sau regulile democratice ale UE.
În ultimii ani, UE s-a confruntat cu situaţii flagrante ale încălcării criteriilor de la Copenhaga atât în Ungaria, de către guvernul condus de Victor Orban, cât şi în România, în timpul critei politice din vara anului 2012, când preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat pentru a doua oară.
Articolul 7 din Tratatul UE – suspendarea dreptului de vot în Consiliu – luat în discuţie
Europarlamentarii au propus şi revizuirea articolului 7 din tratatul de funcţionare al UE. El a fost numit de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, „varianta nucleară”.
În ultimii ani s-a vehiculat varianta suspendării dreptului de vot în Consiliu, tot în cazul Ungariei, dar şi când a fost vorba despre criza politică de la Bucureşti. Însă este o variantă care ia timp şi care este mai mult o ameninţare la adresa unui stat membru, decât o penalizare care se aplică efectiv, deşi în trecut acest lucru s-a întâmplat. Cazul Austriei lui Jorg Haider este unul bine cunoscut. Acum eurodeputaţii au propus o diferenţiere clară între fazele de RISC pentru democraţie şi ÎNCĂLCARE a normelor democratice.
