Revolta deţinuţilor, declanșată luni la penitenciarul din Iași, s-a extins miercuri în alte nouă închisori.
Sute de condamnați și-au incendiat hainele, au refuzat hrana sau au apelat la alte forme de protest, nemulțumiți de condițiile de după gratii.
Unele instituții media au avansat suspiciunea că acest protest a fost declanșat și încurajat de campaniile a două grupuri de presă ai căror patroni execută în închisoare pedepse pentru evaziune fiscală sau spălare de bani.
Nemulțumirile protestatarilor
- supraaglomerarea
- hrana proastă
- lipsa accesului la muncă (cei care muncesc obțin zile de reducere a pedepsei)
- neasigurarea corespunzătoare a asistenței medicale
- lipsa accesului la activități educative
Unde se desfășoară proteste
Potrivit unui comunicat al Adminsitrației Naționale a Penitenciarelor, la ora 11.00, deținuții protestau în opt penitenciare:
Penitenciarul Iași: nu există manifestări violente, 480 de deținuți au refuzat hrana.
Penitenciarul Poarta Albă: nu există manifestări violente, 50 de deținuți au refuzat hrana.
Penitenciarul Botoșani: deținuții își exprimă nemulțumirile prin lovirea gratiilor, 8 deținuți au escaladat pavilionul unei secții de deținere, 43 de deținuți au refuzat hrana, personalul unității a fost alarmat, a fost solicitat sprijinul Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani.
Penitenciarul Oradea: nu există manifestări violente, 5 deținuți au refuzat hrana.
Penitenciarul Miercurea Ciuc: nu sunt manifestări violente, 81 de deținuți au refuzat hrana.
Penitenciarul Giurgiu: nu sunt manifestări violente, 1 deținut a refuzat hrana.
Penitenciarul Vaslui: deținuții protestează verbal, 43 deținuți au refuzat hrana, personalul unității a fost alarmat.
Penitenciarul Brăila: nu sunt manifestări violente, 9 deținuți au refuzat hrana.
Acestora li s-au alăturat și unii deținuți de la Rahova, unde 20 dintre ei refuză hrana în semn de solidaritate cu manifestările din celelalte închisori din țară.
Ultimul penitenciar unde condamnații s-au alăturat protestului este cel din Tulcea.
Ministrul Justiției îndeamnă la calm. „Cunosc situația, dar nu voi adopta măsuri sub presiune”
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a lansat miercuri un apel la calm, cerându-le deținuților să mai aibă răbdare încă două luni până când vor fi adoptate măsurile necesare rezolvării unora dintre problemele pe care le acuză.
Prună a explicat că nu va adopta măsuri sub presiunea, făcând o aluzie la inițierea unei legi de amnistiere și grațiere, variantă pe care o cer două mari grupuri de presă cu acționari aflați acum în detenție.
În discursul său, ea s-a adresat direct celor din penitenciare, dar și celor din libertate care susțin grațierea:
„Sper să mă vadă deținuții când le spun că nu servește nimănui continuarea și escaladarea acestor tensiuni. Înțeleg că nu mai au răbdare. Vorbesc acum în numele Executivului când spun că ne aplecăm asupra rezvolvării problemelor (…)
Escaladarea tensiunilor nu va duce la adoptarea unor măsuri grăbite. Nu voi adopta nicio măsură sub presiune.
Îi asigur că au întreaga mea atenție, o avea și până acum nu aveau nevoie de aceste incidente. Îi rog să aibă răbdare să facem această consultare. Îi asigur pe cei din detenţie că eu ca ministru depun toate eforturile ca Parlamentul să adopte măsurile în sesiunea de toamnă”, a spus ministrul Justiției.
Raluca Prună a amintit că a moștenit această situație, că situația era gravă când ea a preluat mandatul de la Justiție și a elaborat mare parte din legislația necesară măsurilor de îmbunătățire a situației, legislație și măsuri restante preluate de la Guvernul anterior.
Precedentul: Protestele din 2006, din 18 penitenciare, declanșate de proiectul de grațiere al lui Nati Meir
În decembrie 2006, peste 4.500 de deținuți au protestat în 18 penitenciare, sperând că astfel vor reuși să convingă autoritățile să accepte un proiect de lege privind graţierea în întregime a pedepselor principale cu închisoarea până la cinci ani, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţe.
Proiectul a fost inițiat de Nati Meir (foto), care în calitate de membru al Comisiei pentru apărarea drepturilor omului din Camera Deputaților a vizitat mai multe închisori și și-a promovat promovat proiectul, acesta fiind declanșatorul protestelor.
În 2014, Meir a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare cu executare pentru că a înșelat 35 de persoane cărora le-a promis că le trimite la muncă în Israel. El le-a luat bani respectivelor victime, fără a le oferi însă posibilitatea de a ajunge în Israel.
Decretul de grațiere din 2002. Atunci erau cu 10.000 mai mulți deținuți încarcerați
Ultima grațiere colectivă a avut loc în 2002, pe timpul fostul premier Adrian Năstase. Atunci au fost graţiate în întregime unele pedepse cu închisoare pînă la cinci ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată.
A fost singura grațiere de după Revoluție. Înaintea ei, ultimul decret de amnistiere şi graţiere colectivă a fost semnat de Nicolae Ceauşescu, la 11 ianuarie 1988.
Justificarea acțiunii din 2002 a fost, așa cum susțin acum și adepții amnistiei colective, supraaglomerarea din penitenciare.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, cel mai mare număr de condamnați care își desfășurau pedepsele în închisoare, după Revoluție, s-a înregistrat în 1999, când numărul persoanelor condamnate definitiv aflate în penitenciare (fără cei din arest preventiv) a ajuns la 38.110 de persoane.
În 2002, când s-a dat decretul din mandatul lui Adrian Năstase, în penitenciare se aflau cu aproximativ 10.000 mai multe persoane decât acum.
Această statistică a INS ia în considerare persoanele condamnate definitiv aflate in penitenciare, indicator ce reprezinta numarul persoanelor înregistrate în penitenciarele din România la sfărșitul anului.
În ultimii ani (2012 și 2013-2014), parlamentarii au încercat de câteva ori să inițieze o lege a amnistiei și grațierii care, sub pretextul aglomerației din închisori, să le ofere și unor politicieni și oameni de afaceri apropiați lor posibilitatea de a se elibera mai repede.
Raportul Avocatului Poporului privind situația din penitenciare
Condițiile din penitenciarele autohtone sunt, într-adevăr, deploarabile: supraaglomerare, hrană proastă, iar uneori tratament abuziv din partea personalului, potrivit dosarelor ajunse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Un raport de anul trecut al Avocatului Poporului arăta că indicele de ocupare din penitenciare era de 151,13% și există închisori în care unui condamnat îi revine doar un metru pătrat spațiu, în codițiile în care normele prevăd un minim de 4 metri pătrați și 6 metri cubi de aer fiecare deținut.
Ca soluție la aceste probleme și la nenumăratele condamnări CEDO, Victor Ciorbea propunea atunci un decret de grațiere și amnistiere.
Constatările raportului:
- Din punct de vedere al situaţiei juridice, din numărul total de deținuți aflați după gratii, 1.622 erau arestate preventiv, 829 erau condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 25.907 erau condamnate definitiv.
- Raportul identifică situații în care încarcarea penitenciarelor este chiar dublă, așa cum este cazul Penitenciarului Iași, unde erau cazate 1.534 persoane la o capacitate legală de cazare de 763 deţinuţi. Fiecare încăpere are 33 de mp, iar numărul persoanelor cazate era de 24 – 26 deţinuţi, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din spațiul ce ar trebui să revină fiecărui deținut.
- La Penitenciarul Craiova, într-una dintre secțiile pentru femei spațiul este de numai un metru pătrat pentru o persoană.
- În Penitenciarul Mărgineni, în secţiile de executare a pedepsei în regim închis existau perioade în care, din cauza supraaglomerării, nu se putea asigura pat individual pentru fiecare deţinut, chiar şi în condiţiile în care au fost montate paturi pe trei nivele. În aceste situaţii, deţinuţii erau cazaţi fie trei în două paturi, fie doi în pat.
În aceste condiții, este imposibil de respectat nu doar indicatorul privind spațiul, ci și cel referitor la volumului de aer (6 mc pentru fiecare persoană), iar pentru asta penitenciarele trebuie să asigure măcar câte un pat individual fiecărei persoane aflate în închisoare. - Din cauza acestor condiții de detenție, România a pierdut mai multe procese la CEDO, iar penitenciarele au fost sancționate de instanțele autohtone.
- Instanța a obligat Penitenciarul Iaşi să asigure normele privind condițiile obligatorii din închisori și aceasta a cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor transferarea unui număr de 764 deţinuţi în alte locuri de detenție. Încă nu au fost identificate închisorile unde ar putea fi trimiși aceștia, fiindcă toate penitenciarele sunt supraaglomerate.
Recomandările Avocatului Poporului (nu vizează infracțiunile de corupție și nici pe cele comise cu violență):
- Instanțele să accepte mai rar arestul preventiv, și să-l înlocuiască cu arestul la domiciliu sau control judiciar
Mai multe pedepse alternative (amendă, muncă în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei) - Liberarea persoanelor deţinute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa închisorii şi/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, faţă de două treimi în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, cum prevede legislaţia actuală şi respectiv două treimi faţă de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislaţia actuală, sub condiţia plăţii datoriilor către stat şi către partea civilă
- reconsiderarea legislaţiei în materia acordării liberării condiţionate, astfel încât să permită asigurarea unui tratament echitabil pentru persoanele private de libertate care nu pot presta munci din motive neimputabile lor
- graţierea pedepsei persoanelor condamnate cu afecţiuni medicale incurabile, aflate în stadii terminale (neoplasm, HIV ş.a) şi cele care nu se pot vindeca în sistem penitenciar (TBC, Hepatită C)
- creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis şi deschis, având în vedere că la data de 31.12.2014, aşa cum rezultă din Raportul anual 2014 al ANP, profilul penitenciarelor era structurat în mod egal între penitenciare în regim semideschis şi deschis (16) şi penitenciare în regim închis şi maximă siguranţă (16)
România așteaptă o decizie pilot a CEDO din cauza închisorilor – ar putea plăti 80 de milioane de euro anual
Condițiile inumane din penitenciarele românești sunt cunoscute nu doar de autoritățile din România, ci și de cele din străinătate și au dus la condamnarea statului în mai multe dosare dezbătute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO a sancționat în ultimii ani pe bandă rulantă statul român pentru tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute.
Mai mult, Curtea de la Strasbourg pregătește o decizie pilot prin care statul român ar putea fi obligat să plătească o anumită sumă pe zi pentru fiecare deținut, dacă nu rezolvă situația, calificată drept inumană, din penitenciare.
Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.
Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, declara la începutul lunii martie că Executivul a adoptat un memorandum prin care a cerut CEDO să amâne luarea decizie, promițând în schimb prezentarea unui program detaliat cu măsurile ce vor fi luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.
