marți

26 martie, 2024

10 mai, 2018

Simina Tănăsescu, consilier prezidențial pe probleme juridice

CCR a discutat joi refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror – șef al DNA la cererea ministrului Justiției.

Dacă șeful statului are dreptul de a nu răspunde solicitării acestei solicitări a ministrului se va afla abia pe 30 mai, data până la care a fost amânată dezbaterea.

Pledoaria ministrului Justiției, care a reprezentat Guvernul, a fost anihilată joi de un argument furnizat chiar de acesta – este vorba despre susținerile semnate de însuși Tudorel Toader în opinia separată atașată unei decizii a CCR din 2008.


Pe atunci, ministrul Tudorel Toader era judecător CCR și era convins că lucrurile stau invers: adică „legiuitorul nu are constrângeri de rang constituțional în stabilirea soluției legislative privind numirea procurorilor în funcțiile de conducere” (și revocarea, în mod simetric).

Din modul în care Guvernul a indicat acum obiectul unui eventual conflict juridic de natură constituțională, a explicat joi Simina Tănăsescu (consilierul prezidențial pe probleme juridice), Curții nu i s-a cerut să pronunțe o decizie privind atribuțiile de rang constituțional ale unor autorități, ci asupra unor dispoziții legale în vigoare.

De altfel, procedura revocării reprezintă un act administrativ, supus controlului instanțelor de judecată de contencios administrativ, a mai explicat Simina Tănăsescu.

„Dacă autorul sesizării consideră că refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare este nejustificat sau intră în sfera excesului de putere se poate adresa instanței de contencios administrativ”, a susținut consiliera șefului statului, în numele acestuia.


De aceea, Simina Tănăsescu a invocat inadmisibilitatea sesizării Executivului, nefiind în discuție o problemă care ține de competența jurisdicţiei constituţionale.

Argumentele consilierei prezidențiale privind inexistența unui conflict juridic de natură constituțională:

  • nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie, pe de o parte, şi ministrul Justiţiei, pe de altă parte, întrucât acesta îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege. „Autoritatea de rang constituţional care îşi are atribuţiile explicitate in Constituţie rămâne guvernul, nu ministerul justiţiei şi nu ministru justiţiei”, a spus Simina Tănăsescu. 
  • nu poate exista însă un conflict constituțional nici între guvern și președinte, pe această speță, întrucât „nu există raport juridic, nu s a întâmplat nimic între şeful statului şi guvern cu privire la chestiunea în discuţie”, a mai spus Simina Tănăsescu.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: