La sediul Ministerului Apărării Naţionale s-a desfăşurat miercuri reuniunea Comitetului Mixt pentru cooperarea în domeniul apărării cu SUA şi prezenţa forţelor armate străine pe teritoriul României.
Comitetul este responsabil cu implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” (DCA), şi a „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” (BMDA).
Lucrările din cadrul reuniunii au fost conduse de către co-preşedinţii Comitetului, Ştefan Tinca, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare şi general-maior David Allvin, şeful planificării strategice din cadrul EUCOM.
Potrivit unui comunicat al MApN, în cadrul discuţiilor, oficialii români împreună cu omologii lor americani au trecut în revistă activităţile desfăşurate de la ultima reuniune a Comitetului Mixt şi până în prezent. De asemenea, a fost analizat stadiul activităţilor comune executate pentru implementarea acordurilor DCA şi BMDA, cu accent pe stadiul lucrărilor de la bazele militare de la Deveselu şi Mihail Kogălniceanu.
Totodată, în marja reuniunii Comitetului Mixt a avut loc şi semnarea Aranjamentului de implementare pentru facilităţi şi zone convenite, urmare a finalizării unui proces de negociere desfăşurat din anul 2014 până în prezent.
Pe flancul estic al Alianței au fost înființate şase noi comandamente NATO, în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Aceste unităţi fac parte din cadrul unui plan de acţiune vizând pregătirea celei mai importante consolidări a apărării colective a NATO de la sfârşitul Războiului Rece, în urma crizei din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a sosit la București în iulie 2015, în ziua în care Parlamentul a aprobat înfiinţarea Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti.
Scutul anti-rachetă de la Deveselu a devenit operațional pe data de 12 mai 2016.
În ultima perioadă, România insistă pentru menținerea unui echilibru al forțelor NATO prezente pe flancul estic, ținând cont de interesul manifestat de Rusia pentru controlul tactic în zona Mării Negre.
NATO va decide luna viitoare, la summit-ul de la Varșovia, dimensiunea, numărul și locațiile în care vor fi amplasate cele 4, eventual 5, batalioane ale Alianței.
Decizia NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale altor ţări, precum Iranul şi Coreea de Nord.
În fața acestei decizii previzibile a Moscovei, România, Bulgaria şi Turcia poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră.
