Banca Mondială a publicat, pe 22 februarie, la 10 zile după demiterea lui Gelu Ștefan Diaconu, a șasea revizie a proiectului de restructurare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, proiect aprobat și demarat în anul 2013, cu dată de finalizare stabilită inițial în 2019. Proiectul – parteneriat Banca Mondial- – ANAF – costă 91 de milioane de dolari credit.
Datele conținute de documentul Băncii Mondiale contrazic toate aserțiunile fostului președinte privind performanțele înregistrate de Fisc sub comanda fostului președinte al ANAF.
Aflat aproape de jumătatea perioadei de implementare, proiectului i se acordă următoarele calificative:
- Progrese de la ultima evaluare: moderat nesatisfăcător (în scădere)
- Progres general: moderat nesatisfăcător (identic cu ultima evaluare)
- Rating general de risc: substanțial (identic cu ultima evaluare)
Suplimentar: restructurarea ANAF intră, potrivit evaluării Băncii Mondiale, într-un punct critic în ceea ce privește componenta de informatizare.
”În orice caz, se pare că estimarea inițială potrivit căreia un asemenea proiect (sistemul electronic de gestionare a veniturilor- n. red.) ar putea fi implementat într-o perioadă de doi ani a fost nerealistă. Este de presupus că sistemul de management al veniturilor să se implementeze pe o perioadă de până la 4 ani. Următoarea misiune de evaluare urmează să discute cu autoritățile relevante dacă este justificată o extensie a proiectului”, afirmă experții BM.
De menționat că, în afara proiectului derulat cu Banca Mondială, potrivit datelor Agenției pentru Agenda Digitală, ANAF a cheltuit pentru informatizare peste 55 de milioane de euro, între 2011-2015. Cu rezultatele pe care le percep toți contribuabilii români.
Constatări, indicatori și perspective
În deschiderea evaluării, experții BM apreciază: ”Plățile rămân scăzute în continuare, reflectând un grad de implementare mai scăzut decât cel estimat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a continuat implementarea măsurilor de restructurare organizațională, care au inclus o întărire a Biroului Marilor Contribuabili precum și înființarea Biroului Contribuabililor Mijlocii la nivel regional. În orice caz, nu a avut loc consolidarea structurilor locale ANAF, situație care periclitează implementarea sistemului de management al veniturilor.”
(Citiţi şi: “Reorganizarea ANAF: între desprinderea de Finanțe și modelele occidentale”)
Cum ultima revizie a fost finalizată la cîteva zile după demiterea lui Gelu Ștefan Diaconu și a lui Mihai Gogancea-Vătăşoiu, în document de afirmă: ”Președintele și vicepreședintele ANAF au fost demiși pe data de 11 februarie în urma unor acuzații de corupție. Nu este clar în acest moment dacă aceste măsuri vor fi de natură să afecteze implementarea proiectului de restructurare.”
Dintre cei 10 indicatori de risc ai proiectului, detaliați în tabelul de mai jos, unul s-a depreciat de la ultima revizie- risc de natură politică și de guvernare, unul s-a apreciat- riscul macroeconomic, iar restul rămân neschimbați de la evaluarea precedentă, încheiată în august 2015.
Fostul președinte ANAF a avut o reacție vehementă la adresa cursdeguvernare.ro atunci când a publicat informații conținute de cea de-a cincea revizie a proiectului de restructurare a agenției.
(Citiți și: ” credit de 91 de milioane, reformare de 5%: Reorganizarea ANAF în proiectul cu Banca Mondială”)
A șasea revizie a proiectului, realizată de Banca Mondială, desființează practic toate statisticile invocate la vremea respectivă de Gelu Ștefan Diaconu în apărarea Fiscului: absolut toți indicatorii de dezvoltare a obiectivelor proiectului rămân neschimbați față de precedenta evaluare.
- Nu a crescut eficiența colectării taxelor
- Nu a crescut suma colectată de fiecare angajat al Fiscului Nu a scăzut timpul mediu de soluționare a contestațiilor
- Nu există nici acum referințe privind opinia populaţiei legată de integritatea angajaţilor ANAF sau dee calitatea serviciilor oferite de ANAF
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Un răspuns al cursdeguvernare.ro la dezinformarea ANAF. Și niște probleme încă nedezbătute”)
Singura cifră care s-a schimbat este cea referitoare la procentul de realizare a cheltuielilor, carev a crescut în ultimele 6 luni de la 5, la 8,68%. Graficul de mai jos arată însă că în acest moment acest procent ar fi trebuit să depășească 20%.
Proiectul și banii
Ministerul Finanțelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze și să dezvolte Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Implementarea corectă și eficientă a proiectului ar urma să ridice toți indicatorii de performață ai Fiscului român – de la digitalizare, instruirea personalului, îmbunătățirea relației cu contribuabilul – cu rezultate în creșterea gradului de colectare si reducerea evaziunii fiscale.
Împrumutul ar urma să fie restituit în perioada 2018-2025. Autorităţile române vor plăti câte două tranşe pe an, a câte 7,1% din valoarea principalului, începând cu octombrie 2018, ultima plată urmând să fie efectuată în aprilie 2025, reiese din contractul semnat în mai 2013 de Guvernul României şi oficialii Băncii Mondiale.
În perioada 2013-2016, președinte ANAF a fost Gelu Ștefan Diaconu.
