Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE

de Anne-Marie Blajan | 27.6.2014 .

Republica Moldova şi Georgia au semnat vineri Acordul de asociere cu UE si cel de liber schimb aprofundat, în timp ce Ucraina a semnat capitolele politice, care rămăseseră nesemnate în luna martie.

“Nu sunt nişte acorduri obişnuite, ci borne ale relaţiilor noastre. oamenii, în Ucraina şi în alte părţi, şi-au dat viaţa pentru apropierea de UE”, a spus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Acesta a afirmat că aceste acorduri “nu sunt stadiul final al cooperării noastre”, iar cei trei parteneri – Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – trebuie să facă în continuare “eforturi de  transformare a soeictăţii, să consolideze democraţia şi să-şi modernizeze economia”.

“UE va fi alături de voi în tot acest proces”, a adăugat Herman Van Rompuy. Un mesaj pe care l-a repetat de câteva ori de-a lungul discursului. “UE va fi alături de voi astăzi, mai mult decât oricând altcândva”, a subliniat păreşedintele Consiliului.

Şi a transmis un al doilea mesaj. Destinaratul: Rusia. Acordurile nu prejudiciază Rusia.

Premierul Iurie Leancă a arătat că “pentru Moldova, Europa este ca mai clară imegine a vieţii pe care ne-o dorim şi pe care o vom avea”. El a atras atenţia însă că la alegerile din toamnă, moldovenii trebuie să confirme prin votul lor că acesta este drumul pe care vor să meargă.

Anterior, acesta spusese că “este un nou început pentru Moldova, o resetare pentru țar㔺i că “Republica Moldova este gata să devină, din fruntaş al Parteneriatului Estic, candidat la aderare”.

Semnarea are loc după trei ani de negocieri între Chişinău şi Bruxelles şi după 16 ani de cooperare cu Uniunea Europeană.

Acordul va intra fi pus în aplicare începând cu 1 octombrie. Înainte de summit-ul de la Bruxelles, guvernul de la Chișinău a aprobat planul naţional de acţiuni pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Acesta a fost întocmit pentru o perioadă de trei ani și include priorităţile-cheie de cooperare în vederea asigurării asocierii politice şi a integrări economice cu UE.

Republica Moldova este singurul stat membru al Parteneriatului Estic, ce a elaborat un astfel de document, prin care a iniţiat procedura de coordonare şi punere în aplicare a Acordului de Asociere. Documentul stabileşte noul cadru de cooperare dintre R. Moldova şi UE şi înlocuieşte Acordul de Parteneriat și Cooperare, intrat în vigoare în 1998.

Parlamentul de la Chişinău urmează să ratifice Acordul de Asociere la începutul lunii iulie, însă socialiştii – desprinşi din partidul comunist –  şi comuniştii au anunţat că nu îl vor vota. În plus, au spus că vor face o campanie de informare a cetăţenilor, despre dezavantajele noii relaţii cu Uniunea Europeană.

R. Moldova vrea şi menţinerea şi funcţionarea în continuare a acordului de liber schimb cu CSI

Pe de altă parte, Chişinăul nu respinge ideea de a face parte din zona de liber schimb cu ţările membre ale CSI. Într-o declaraţie pentru RIA Novosti, prim ministrul moldovean a spus

“Avem cu CSI un acord similar cu cel pe care îl vom semna maine (n.r. vineri) cu UE: un acord de liber schimb. Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să schimbăm ceva. Pornim de la faptul că zona de liber schimb cu UE coincide în totalitate cu normele de comerţ liber din cadtul CSI, având în vedere că ambele spaţii se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a spus Iurie Leancă.

Moldova şi Georgia au parafat, în luna noiembrie, la Vilnius, Acordurile de asociere şi liber schimb, iar Ucraina trebuia să îl semneze. Preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat să o facă, la presiunea Rusiei şi cu promisiunea unui important ajutor financiar pentru ţara sa.

Presiunile Rusiei sunt şi acum vizibile. Washington Post a publicat joi un articol în care inventariază modalităţile prin care se manifestă ele.

“Rusia a declarat că-şi va încorda considerabil muşchii pentru a strivi orice ţară de pe fosta orbită sovietică care îşi va dori un viitor cu Europa.

Ucraina, Moldova şi Georgia se confruntă cu presiuni intense în ajunul semnării acordului, inclusiv ameninţări despre stoparea exporturilor şi reguli de imigrare mai stricte, dar nu se uită nici de fantoma mişcărilor separatiste reenergizate.

Însă avertizările pot avea şi efect de bumerang: liderii din cele trei ţări spun că tonul suspect al Moscovei demonstrează cu lux de amănunte că ţările lor trebuie să aleagă o altă cal”, cred jurnaliştii americani.

Sistarea importurilor de vinuri moldoveneşti din toamna anului trecut, ameninţarea vicepremierului Dmitri Rogozin în prag de iarnă: “Sper să nu îngheţaţi”, sau resuscitarea miscărilor separatiste în Găgăuzia sunt o expresie a presiunilor Moscovei. În plus, vineri dimineaţa, două zboruri Air Moldova au fost anulate de Moscova. Înainte de decolare, fără niciun motiv sau justificare, autorităţile aviatice ruse au anunţat că nu permit operarea acestor zboruri, Chişinău-Moscova şi Moscova-Chişinău.

Preşedintele Traian Băsescu: Încununarea eforturilor de 10 ani

Preşedintele Traian Băsescu a spus vineri dimineaţă, la sosirea la sediul Consiliului, că semnarea Acordului de către Republica Moldova reprezintă o încununare a eforturilor României de 10 ani. Şeful statului a afirmat că a vorbit despre acest subiect în Consiliu când nimeni nu vorbea despre el.

În plus, crede preşedintele Băsescu, este un succes al autorităţilor moldovene, un proces început de Vlad Filat şi continuat de Iurie Leancă.

“Filat a început un proces inteligent, a început cu vizele (n.r. solicitarea de liberalizare a vizelor) şi a continuat cu acordul. Şi acum sunt singurii care le-au obţinut pe ambele”, a mai spus preşedintele României.

Gest simbolic al lui Petro Poroşenko

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a spus că este cea  mai importantă zi din istoria Ucrainei, după aceea a obţinerii independenţei.

El a arătat audienţei un stilou pe care scrie “Acordul de asociere Ucraina UE, Vilnius, 29 noiembrie 2013”. “Este stiloul cu care trebuia semnat atunci Acordul de Asociere. Îl voi semna astăzi. Evenimentele istorice sunt de neevitat”, a spus Petro Poroşenko.

Ce spune presa rusă: semnarea Acordului – “o sclavie benevolă”

Presa rusă critică dur Acordul de Asociere care urmează să fie semnat vineri între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, unele publicaţii apreciind că acest acord este, de fapt, o “acceptare benevolă a sclaviei” şi “nu este susţinut de majoritatea” cetăţenilor moldoveni, scrie Mediafax.

Agenţia rusă RIA Novosti notează riscurile economice ale semnării Acordului de Asociere şi subliniază că acest acord va fi încheiat “împotriva voinţei majorităţii”.

Republica Moldova riscă să piardă locuri pe piaţa muncii din CSI, inclusiv în Rusia, unde s-ar afla între 500 şi 700 de mii de migranţi moldoveni, mai subliniază agenţia.

În opinia expertului şi jurnalistului rus, Maksim Şalîghin, citat de RIA Novosti, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Republica Moldova şi Ucraina este “de fapt o acceptare benevolă a sclaviei”.

De asemenea, el afirmă că prin respectarea prevederilor acestui acord “statele îşi pierd suveranitatea”.

“Şi, deoarece o parte a Republicii Moldova – Basarabia – înainte de perioada sovietică intra în componenţa României, pot apărea anumiţi moştenitori români care să pretindă drepturi de proprietate asupra pământului, locuinţelor, întreprinderilor din (Republica) Moldova”, adaugă expertul rus.

Şalîghin afirmă că pretenţiile românilor “pot viza şi Bucovina de Nord, care în prezent intră în componenţa Ucrainei”.

Potrivit expertului, pretenţii similare pot avea şi cetăţenii din Slovacia şi Ungaria.

Publicaţia Argumentî i Faktî notează că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Ucraina, Republica Moldova şi Gerogia va avea impact negativ asupra economiei Rusiei.

Ziarul rus Trud comentează pe un ton pesimist că “după semnarea Acordului de Asociere, mulţi migranţi moldoveni îşi vor pierde dreptul de şedere în Rusia, fapt ce va afecta grav economia Republicii Moldova”.

“Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un risc real”, afirmă ziarul, adăugând că “nimeni nu poate explica în ce mod integrarea în UE va contribui la dezvoltarea economiei şi bunăstarea cetăţenilor”.

Publicat la data de 27.6.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Guvernul vrea să controleze și banii Electrica, o companie majoritar privată

Ministerul Energiei a cerut ca viitoarea AGA a Electrica S.A. (EL) să decidă, prin metoda votului cumulativ, care vor fi membrii consiliului de administraţie...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ucraina se declară ”decepționată” de anularea vizitei președintelui Iohannis

Ucraina s-a declarat vineri ”decepționată” de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie. Șeful statului a anunțat joi, în timpul vizitei...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Pensiile speciale: 7.200 de angajați MAI s-au pensionat până pe 14 septembrie, pentru a prinde pensii mai mari decât salariul

Aproximativ 7.200 de angajați ai MAI au ieșit la pensie de la începutul anului până la 14 septembrie, termen până la care s-au aplicat...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Proiect de lege: Centralele de apartament ar putea fi, practic, interzise – debranșarea de la rețeaua centralizată imposibil de realizat

Debranşarea de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în cazul celor care locuiesc la bloc va deveni practic imposibil după adoptarea unui...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției speră că MCV va înceta în 2019

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, speră Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) va fi ridicat până anul 2019, când România va deține presedinția Consiliului Uniunii...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română