Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

de Marin Pana , 8.7.2018

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar 111,82 miliarde lei, potrivit datelor oficiale publicate de INS.

Ca pondere în PIB, veniturile menţionate au reprezentat 15,2% (+0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent) iar cheltuielile 14,7% (+0,1pp).

De reţinut, după scăderea costurilor de administrare, cheltuielile cu prestaţiile sociale au fost de 110,05 miliarde lei sau 14,4% din PIB, procentaj egal cu cel din 2014 şi cu o zecime de procent peste cel din 2015.

Valoarea PIB luată în calcul pentru raportare a fost cea semidefinitivă, de 762,34 miliarde lei.

Alocările din perioada de după ieşirea din criză, 2014 – 2016, au fost ceva mai mari decât cele din perioada 2006 – 2008, în care s-a manifestat un trend de creştere a cheltuielilor sociale, în special cele destinate majorării pensiilor ( atunci s-a trecut de la un buget de asigurări sociale echilibrat pe baza veniturilor dedicate la unul cronic deficitar, cu deficit acoperit de la bugetul de stat).

Valorile procentuale mai mari din intervalul 2009 – 2013 au apărut în baza păstrării unui nivel de cheltuieli sociale impus de lege şi care nu a putut fi redus (vezi decizia Justiţiei din 2010, care a împiedicat reducerea valorii punctului de pensie cu 15%) în condiţiile scăderii PIB sub nivelul din 2008.

Evoluţia în structură

Sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2006 – 2016 conform metodologiei Eurostat, ne oferă date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale.

Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli arată o deplasare a banilor dinspre familie/copii şi şomaj către plata pensiilor pentru limită de vârstă (vezi tabelul ).

De undeva la ceva mai mult de 40% din banii de protecţie socială înaintea aderării la UE, pensiile pentru limită de vârstă au fost crescute după 2014 la peste 50%.Ceea ce a presupus, inevitabil, o redistribuire a banilor de la alte capitol de protecţie socială, cele mai afectate fiind familiile cu copii şi cu o situaţie materială dificilă.

Deşi, în situația acestor familii cu copii şi cu o situaţie materială dificilă, trendul de scădere a procentajului alocat s-a inversat după ieşirea din criză, procentajul a rămas încă sub pragul de zece procente, în pofida faptului că avem cei mai mulţi copii cu risc de sărăcie şi neincluziune social dintre toate statele UE (48,9%).

De remarcat şi scăderea sistematică a banilor alocaţi pentru şomaj, ceea ce face vulnerabile famiile cu copii, în care unul sau ambii părinţi nu găsesc de lucru. Precum şi alocările tot mai mici pentru situaţiile de excluziune socială, ajunse în 2016 la doar o treime faţă de situaţia din primul an de apartenenţă la UE.

Ar mai fi de semnalat un transfer de ponderi ( în principiu benefic) dinspre banii alocaţi pentru situaţiile de invaliditate către situaţiile de boală şi îngrijirea sănătăţii, după ce numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ în urma controalelor efectuate (2,6 puncte procentuale în plus pentru sănătate în 2016 faţă de 2009 şi minus 2,9 puncte procentuale la invaliditate).

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

– cheltuielile cu prestaţiile sociale;

– costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Constituțională din Costa Rica respinge cererile de eliberare ale Elenei Udrea și Alinei Bica

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională din Costa Rica a respins cererile de eliberare depusă de Elena Udrea şi Alina Bica, potrivit presei locale citate de Mediafax În recursul… Mai mult

Stiri

Primele condamnări împotriva ultrașilor de la protestele din februarie 2017 – ani de închisoare cu executare

Vladimir Ionescu

Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a pronunțat vineri primele sentințe în cazul acțiunilor violente ale provocatorilor care au încercat să deturneze protestul pașnic din luna… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu se întoarce: Președintele Iohannis i-a semnat decretul de numire la Ministerul Educației

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru numirea Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei, în contextul în care expira termenul de interimat la minister al… Mai mult

Stiri

Inflaţia din România – a doua cea mai mare din UE în octombrie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflației pe octombrie din România (4,2%) a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după cea a Estoniei (4,5%), potrivit… Mai mult

Stiri

INS: Cheltuielile de cercetare dezvoltare – 0,5% din PIB în 2017. Majoritatea sunt cheltuieli curente

Adrian N Ionescu

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform… Mai mult

Stiri

Fed va revizui instrumentele pe care le foloseşte pentru atingerea obiectivelor privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă

Alexandra Pele

Rezerva Federală (Fed), sub presiunea unei Case Albe critice, va efectua în următorul an o revizuire aprofundată cu privire la modul în care “îndrumă” economia… Mai mult

Stiri

Constituționalitatea Fondului Suveran costă 8000 de euro pe lună: Victor Ponta publică un document din care ar reieși că OUG de înființare a Fondului Suveran e neconstituțională

Razvan Diaconu

Fostul premier Victor Ponta a prezentat vineri pe pagina sa de facebook un document din care rezultă că Ordonanța de Urgență prin care s-a reglementat,… Mai mult