Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

de Marin Pana , 8.7.2018

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar 111,82 miliarde lei, potrivit datelor oficiale publicate de INS.

Ca pondere în PIB, veniturile menţionate au reprezentat 15,2% (+0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent) iar cheltuielile 14,7% (+0,1pp).

De reţinut, după scăderea costurilor de administrare, cheltuielile cu prestaţiile sociale au fost de 110,05 miliarde lei sau 14,4% din PIB, procentaj egal cu cel din 2014 şi cu o zecime de procent peste cel din 2015.

Valoarea PIB luată în calcul pentru raportare a fost cea semidefinitivă, de 762,34 miliarde lei.

Alocările din perioada de după ieşirea din criză, 2014 – 2016, au fost ceva mai mari decât cele din perioada 2006 – 2008, în care s-a manifestat un trend de creştere a cheltuielilor sociale, în special cele destinate majorării pensiilor ( atunci s-a trecut de la un buget de asigurări sociale echilibrat pe baza veniturilor dedicate la unul cronic deficitar, cu deficit acoperit de la bugetul de stat).

Valorile procentuale mai mari din intervalul 2009 – 2013 au apărut în baza păstrării unui nivel de cheltuieli sociale impus de lege şi care nu a putut fi redus (vezi decizia Justiţiei din 2010, care a împiedicat reducerea valorii punctului de pensie cu 15%) în condiţiile scăderii PIB sub nivelul din 2008.

Evoluţia în structură

Sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2006 – 2016 conform metodologiei Eurostat, ne oferă date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale.

Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli arată o deplasare a banilor dinspre familie/copii şi şomaj către plata pensiilor pentru limită de vârstă (vezi tabelul ).

De undeva la ceva mai mult de 40% din banii de protecţie socială înaintea aderării la UE, pensiile pentru limită de vârstă au fost crescute după 2014 la peste 50%.Ceea ce a presupus, inevitabil, o redistribuire a banilor de la alte capitol de protecţie socială, cele mai afectate fiind familiile cu copii şi cu o situaţie materială dificilă.

Deşi, în situația acestor familii cu copii şi cu o situaţie materială dificilă, trendul de scădere a procentajului alocat s-a inversat după ieşirea din criză, procentajul a rămas încă sub pragul de zece procente, în pofida faptului că avem cei mai mulţi copii cu risc de sărăcie şi neincluziune social dintre toate statele UE (48,9%).

De remarcat şi scăderea sistematică a banilor alocaţi pentru şomaj, ceea ce face vulnerabile famiile cu copii, în care unul sau ambii părinţi nu găsesc de lucru. Precum şi alocările tot mai mici pentru situaţiile de excluziune socială, ajunse în 2016 la doar o treime faţă de situaţia din primul an de apartenenţă la UE.

Ar mai fi de semnalat un transfer de ponderi ( în principiu benefic) dinspre banii alocaţi pentru situaţiile de invaliditate către situaţiile de boală şi îngrijirea sănătăţii, după ce numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ în urma controalelor efectuate (2,6 puncte procentuale în plus pentru sănătate în 2016 faţă de 2009 şi minus 2,9 puncte procentuale la invaliditate).

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

– cheltuielile cu prestaţiile sociale;

– costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult