Reorganizarea ANAF: Când lupta politică trece înaintea luptei pentru buget

de Mariana Bechir | 3.11.2013 .

Capul de afiș al ultimelor două săptămâni a fost rectificarea negativă a bugetului, iar gradul mic de colectare a taxelor a fost subiectul atât al atacurilor dintre partidele coaliției (PSD versus PNL/Daniel Chițoiu) cât și al analizelor făcute de presă.

În realitate, mecanismul guvernamental de strângere a taxelor – ANAF – s-a aflat în restructurare, iar mizele politice pe acest instrument au dus nu doar la întârzierea punerii în funcțiune a instituției, ci și la organizarea ei după principii paralele cu eficiența.

cursdeguvernare.ro prezintă modul în care s-a reorganizat una din cele mai importante instituții din România : cea care adună banii la buget. Precum și anomaliile care, mai devreme sau mai târziu, își vor arăta efectele în ce privește Agenția Națională de Administrare Fiscală.

***

O afacere politică

Reorganizarea ANAF a cutremurat sistemul încă de la sfârşitul anului trecut, când a început să se discute public despre această mare operaţiune.

Procesul a fost tergiversat deoarece a existat o dispută în interiorul USL referitoare la cine trebuie să ia controlul fiscal. Atât la centru, cât, mai ales, în teritoriu.

Din păcate, reorganizarea nu a pornit de la necesitățile fiscalității reale, ci a avut de la bun început o puternică componentă politică.

Într-o variantă PSD, acesta trebuia să plece de la Finanţe, portofoliu deţinut de liberali, spre o structură din subordinea directă a Guvernului, adică a premierului Victor Ponta.

Surse din USL declarau chiar de la sfârşitul lui 2012 că premierul Victor Ponta doreşte o structură în subordinea sa directă şi desfiinţarea ANAF-ului de la MFP.

Pe 18 februarie 2013, lucrurile s-au tranşat în şedinţa USL. Ministrul Daniel Chiţoiu anunţa atunci că ANAF se reorganizează şi partea de control operativ trece de la Vamă şi Garda Financiară la o viitoare direcţie Antifraudă, cu atribuţii extinse.

Chiar şi aşa, Victor Ponta declara în aceeaşi zi că el va coordona oricum activitatea noii structuri, întrucât există câteva lucruri pe care nu le poate face decât premierul: “Primul-ministru are ca atribuţii şi posibilitatea să coordoneze nu doar activitatea de combatere a evaziunii fiscale prin ANAF, ANAF fiind la Finanţe, dar şi coordonarea cu celelalte instituţii, fie că e vorba de Poliţie, de serviciile de informaţii, care sprijină combaterea evaziunii fiscale, pentru că e foarte important să ai informaţii şi de la DGIPI şi de la SRI şi de la SIE când e vorba de spălare de bani şi evaziune fiscală trasnfrontalieră. Acest lucru nu-l poate face şeful ANAF, ci pot să-l fac doar eu, pentru că am această autoritate de a coordona şi de a cere informaţii de la toate instituţiile”, explica Victor Ponta.

Situația la zi

La 30 octombrie, Garda Financiară a devenit istorie. În locul ei, de la 1 noiembrie a apărut Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), organismul pe care Guvernul l-a construit anul acesta şi care ar trebui să recupereze pe final de exerciţiu bugetar toate sumele neîncasate şi chiar să depăşească ţintele fixate pentru 2013.

Miercurea trecută, Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară a anului. Construită pe o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei, pentru intervalul august-decembrie 2013.

Premierul Victor Ponta vorbea de trei motive care au dus la nerealizarea ţintei de venituri: fondurile neîncasate de la bănci ca urmare a modificării regulamentului privind provizioanele, reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi firmele care au intrat în insolvenţă pentru a nu-şi plăti taxele.

În ziua când Guvernul aproba rectificarea, 20 octombrie, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, se arăta totuşi optimist că finalizarea reorganizării ANAF va readuce în grafic veniturile: “Eu sper ca, în următoarele luni, încasările la bugetul general consolidat nu numai să revină conform programării bugetare, dar să fie şi depăşite”, a spus Daniel Chiţoiu.

“Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom lua măsuri drastice împotriva celor care nu şi-au făcut datoria”, avertiza ministrul.

A început să funcţioneze fără angajaţi

La 1 noiembrie s-a terminat, teoretic, reorganizarea instituţională a ANAF, prin intrarea în funcţiune a Direcţiei Generale Antifraudă.

Termenul a fost respectat la limită, în acte, dar va mai dura până când instituţia să funcţioneze cu adevărat.

Pe 1 noiembrie, încă se suţineau ultimele probe, orale, pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă.

Abia sâmbătă, 2 noiembrie, Ministerul Finanţelor a afişat rezultatele concursului şi, după cum arată ele, este posibil să fi rămas multe poziţii neocupate, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi la concursurile pentru direcţiile regionale de finanţe publice.

Chiar şi presupunând că s-ar ocupa toate cele 1.461 de posturi de inspector antifraudă, va mai dura până când noua structură să funcţioneze efectiv.

În principiu, primii inspectori antifraudă se vor prezenta la post luni, 4 noiembrie, pentru a li se face încadrarea în muncă.

Garda Financiară, trei luni de lucru cu preavizul deasupra capului

Conform datelor operative pentru trimestrul al treilea, veniturile bugetului general consolidat au fost realizate în proporţie de 92,5%.

Trimestrul al treilea este exact perioada în care s-au făcute mişcările de reorganizare care priveau Garda Financiară.

Pe 26 iunie a apărut OUG nr. 74 privind unele măsuri referitoare la reorganizarea ANAF, primul document în care se preciza desfiinţarea Gărzii Financiare, în termen de 90 de zile de la apariţia unei HG care să reglementeze Direcţia generală Antifraudă.

Din momentul acela, angajaţii din Gardă au fost mai preocupaţi de soarta lor, decât de funcţionarea structurii.

La sfârşitul lui iulie s-a publicat HG 520 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi din august au început să curgă preavizele, la toate instituţiile din subordine.

Cei mai afectaţi au fost cei de la Garda Financiară, aceasta desfiinţându-se, aşa că oamenii s-au grăbit să-şi ia concediile şi orele suplimentare neefectuate, pe care nu le mai puteau recupera după desfiinţarea instituţiei şi, pe de altă parte, deoarece aveau nevoie de timp pentru pregătirea exemenelor.

De aceea, atât direcţiile de finanţe, dar mai ales cele ale Gărzii Financiare, au lucrat la cote de avarie, cu personal insuficient şi nemotivat.

Din august au început să vină preavizele.

Guvernul trebuia să ia însă în calcul o scădere a eficienţei colectării, ţinând cont de toate experienţele de până acum. În 2011, de exemplu, când s-a restructurat Vama, încasările s-au redus, pe o perioadă de trei luni, cu aproximativ o treime.

Structurile : Cum geografia politică bate geografia evaziunii

Conform angajamentului asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional prin Scrisoarea suplimentară de intenţie transmisă la data de 8 iunie 2012, Guvernul a decis ca numărul de 221 unităti fiscale ale ANAF să fie reorganizate în opt direcţii regionale până la jumătatea acestui an şi în doar 47 de unităţi fiscale locale, până în 2015.

Restructurarea ANAF reprezintă o preconditie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administratiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 70 de milioane de euro in data de 8 mai 2013.

Reorganizarea a presupus fuziunea prin absorbţie şi preluarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, şi desfiinţarea Gărzii Financiare.

Controlul operativ (cel făcut inopinat, fără controlul de fond, cel care se efectuează anunţat şi care a rămas la Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice) a fost preluat la 8 direcţii regionale antifraudă fiscală.

Deși ministrul Daniel Chițoiu anunța că „Sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor”, lucrurile au stat puțin diferit.  Câteva exemple : 

1), Direcția Craiova are, de pildă, sediul Direcției Regionale Antifraudă nu în miezul problemelor cu evaziunea, ci la Tg. Jiu, în Gorjul premierului Victor Ponta.

Târgu Jiu nu se înscrie în niciuna din aceste categoriile enunțate de ministrul Daniel Chițoiu: nu este nici în apropierea frontierei şi nici nu se compară cu Mehedinţi sau Dolj în ceea ce priveşte riscul de evaziune.

În plus, angajaţi din sistem spun că va fi mult mai costisitor ca echipele de inspectori antifraudă să se deplaseze de la Târgu Jiu în zonele de mare evaziune ale regiunii, de exemplu, în localităţile de graniţă.

Pe deasupra, numărul angajaţilor Antifraudă care se vor muta cu tot cu familiile va fi mai mare decât dacă sediul regional se stabilea la Craiova.

2), Direcția Timiș are Direcția Antifraudă la Deva (Hunedoara). Singurul județ din cele 4 ale regiunii care nu e la frontieră și care nu se compară cu Timișul, de exemplu, ca grad de dezvoltare și forță a evaziunii.

La Deva, șeful antifraudei este Călin Valer Vesa – un apropiat al tuturor partidelor politice.

Dacă nu e la frontieră, Hunedoara are un alt avantaj – liberalul Dan Radu Rușanu este deputat în acest judeţ.

3), Direcția Ploiești (epicentrul evaziunii fiscale cu produse petroliere) are Direcția Antifraudă în Teleorman, la Alexandria Dlui. Liviu Dragnea.

4), Un alt caz care i-a intrigat pe cei din sistem, este înființarea Direcția Antifraudă a Regionalei Brașov la Sibiu.

Premierul Victor Ponta dădea câteva lămuriri într-o declaraţie făcută chiar a doua zi după semnarea HG: “Eu mă gândeam să fie repartizat corect – Braşovul are structura deja existentă, iar Sibiul este oraşul cu dezvoltare economică pozitivă şi trebuie să aibă structura de combatere a fraudei”.

Argumentul nu a fost suficient, întrucât şi Braşovul are dezvoltare economică pozitivă şi, spre deosebire de Sibiu, avea mai mult personal chiar în localitate.

5) O situație puțin obișnuită, dar care arată maniera în care s-au derulat negocierile politice este al Direcției Regionale Constanța. În timp ce Direcția Antifraudă este la Constanța dlui. Radu Mazăre, Direcția Finanțelor este la Galați, dar condusă de un om apropiat al PNL , mutat de la județul Vrancea al Dlui. Marian Oprișan: Dl. Eugen Ciorici.

Organizarea direcțiilor ANAF și ale DGAF:

Direcţia Iaşi

Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Iaşi

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Suceava

Direcţia Galaţi

Cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea

Direcţia generală regională a finanţelor publice are sediul la Galaţi

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Constanţa

Direcţia Ploieşti

Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Ploieşti.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Alexandria.

Direcţia Craiova

Cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Craiova.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Târgu Jiu.

Direcţia Timişoara

Cuprinde judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Timişoara.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Deva.

Direcţia Cluj-Napoca

Cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Cluj-Napoca.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Oradea.

Direcţia Braşov

Cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Braşov.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Sibiu.

Direcţia Bucureşti

Cuprinde Bucureştiul şi judeţul Ilfov.

Şi Direcţia generală regională a finanţelor publice şi cea Antifraudă îşi au sediul în Bucureşti.

Câteva birouri vamale, uitate din schemă

Din cauza grabei, probabil, reorganizarea s-a făcut cu multe scăpări.

De exemplu, în organizarea nouă, controlul operativ de la Vamă trece la Antifraudă, iar Vama propriu-zisă rămâne doar cu autorizarea (autorizaţiile mici) şi controlul antrepozitelor fiscale, şi s-a revenit la birourile vamale – de interior şi de frontieră.

Numai că în schemă nu au fost prevăzute birouri vamale de interior (care se ocupă de autorizare), în câteva direcţii regionale, aşa încât şi-au dat seama că nu pot face autorizarea,.

Fiecare s-a descurcat cum a reuşit: la Constanţa s-a înfiinţat rapid un birou de interior, pe când cei de la Mehedinţi, Tulcea şi Brăila au decis să-i încarce cu aceste sarcini de serviciu pe angajaţi ai birourilor de frontieră.

Temutele teste de integritate au devenit o adeverință de la psiholog

Integritatea inspectorilor antifraudă a fost unul dintre punctele centrale din toate discursurile oficialilor, până la apariţia regulamentului de examen.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, au amintit în repetate rânduri că personalul de la antifraudă urmează să susţină teste de integritate, la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), cu simulare.

Ele au fost înscrise, de altfel, în proiectul supus dezbaterii publice.

Cu numai o săptămână înainte de apariţia regulamentului de examen, ministrul Chiţoiu declara pentru cursdeguvernare.ro: “Testele de integritate se realizează de către direcţii de specialitate ale altor instituţii, cum ar fi DGA-ul, de la Ministerul de Interne, şi care vor fi obiective. După ce trec aceste teste, vor merge la testul profesional.”

În forma finală, din testele de integritate a rămas doar testarea psihologică complexă, fără niciun test special de integritate. O adeverinţă de la psiholog, în dosarul de înscriere în concurs.

Publicat la data de 3.11.2013 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română