Reorganizarea ANAF: Când lupta politică trece înaintea luptei pentru buget

de Mariana Bechir | 3.11.2013 .

Capul de afiș al ultimelor două săptămâni a fost rectificarea negativă a bugetului, iar gradul mic de colectare a taxelor a fost subiectul atât al atacurilor dintre partidele coaliției (PSD versus PNL/Daniel Chițoiu) cât și al analizelor făcute de presă.

În realitate, mecanismul guvernamental de strângere a taxelor – ANAF – s-a aflat în restructurare, iar mizele politice pe acest instrument au dus nu doar la întârzierea punerii în funcțiune a instituției, ci și la organizarea ei după principii paralele cu eficiența.

cursdeguvernare.ro prezintă modul în care s-a reorganizat una din cele mai importante instituții din România : cea care adună banii la buget. Precum și anomaliile care, mai devreme sau mai târziu, își vor arăta efectele în ce privește Agenția Națională de Administrare Fiscală.

***

O afacere politică

Reorganizarea ANAF a cutremurat sistemul încă de la sfârşitul anului trecut, când a început să se discute public despre această mare operaţiune.

Procesul a fost tergiversat deoarece a existat o dispută în interiorul USL referitoare la cine trebuie să ia controlul fiscal. Atât la centru, cât, mai ales, în teritoriu.

Din păcate, reorganizarea nu a pornit de la necesitățile fiscalității reale, ci a avut de la bun început o puternică componentă politică.

Într-o variantă PSD, acesta trebuia să plece de la Finanţe, portofoliu deţinut de liberali, spre o structură din subordinea directă a Guvernului, adică a premierului Victor Ponta.

Surse din USL declarau chiar de la sfârşitul lui 2012 că premierul Victor Ponta doreşte o structură în subordinea sa directă şi desfiinţarea ANAF-ului de la MFP.

Pe 18 februarie 2013, lucrurile s-au tranşat în şedinţa USL. Ministrul Daniel Chiţoiu anunţa atunci că ANAF se reorganizează şi partea de control operativ trece de la Vamă şi Garda Financiară la o viitoare direcţie Antifraudă, cu atribuţii extinse.

Chiar şi aşa, Victor Ponta declara în aceeaşi zi că el va coordona oricum activitatea noii structuri, întrucât există câteva lucruri pe care nu le poate face decât premierul: “Primul-ministru are ca atribuţii şi posibilitatea să coordoneze nu doar activitatea de combatere a evaziunii fiscale prin ANAF, ANAF fiind la Finanţe, dar şi coordonarea cu celelalte instituţii, fie că e vorba de Poliţie, de serviciile de informaţii, care sprijină combaterea evaziunii fiscale, pentru că e foarte important să ai informaţii şi de la DGIPI şi de la SRI şi de la SIE când e vorba de spălare de bani şi evaziune fiscală trasnfrontalieră. Acest lucru nu-l poate face şeful ANAF, ci pot să-l fac doar eu, pentru că am această autoritate de a coordona şi de a cere informaţii de la toate instituţiile”, explica Victor Ponta.

Situația la zi

La 30 octombrie, Garda Financiară a devenit istorie. În locul ei, de la 1 noiembrie a apărut Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), organismul pe care Guvernul l-a construit anul acesta şi care ar trebui să recupereze pe final de exerciţiu bugetar toate sumele neîncasate şi chiar să depăşească ţintele fixate pentru 2013.

Miercurea trecută, Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară a anului. Construită pe o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei, pentru intervalul august-decembrie 2013.

Premierul Victor Ponta vorbea de trei motive care au dus la nerealizarea ţintei de venituri: fondurile neîncasate de la bănci ca urmare a modificării regulamentului privind provizioanele, reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi firmele care au intrat în insolvenţă pentru a nu-şi plăti taxele.

În ziua când Guvernul aproba rectificarea, 20 octombrie, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, se arăta totuşi optimist că finalizarea reorganizării ANAF va readuce în grafic veniturile: “Eu sper ca, în următoarele luni, încasările la bugetul general consolidat nu numai să revină conform programării bugetare, dar să fie şi depăşite”, a spus Daniel Chiţoiu.

“Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom lua măsuri drastice împotriva celor care nu şi-au făcut datoria”, avertiza ministrul.

A început să funcţioneze fără angajaţi

La 1 noiembrie s-a terminat, teoretic, reorganizarea instituţională a ANAF, prin intrarea în funcţiune a Direcţiei Generale Antifraudă.

Termenul a fost respectat la limită, în acte, dar va mai dura până când instituţia să funcţioneze cu adevărat.

Pe 1 noiembrie, încă se suţineau ultimele probe, orale, pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă.

Abia sâmbătă, 2 noiembrie, Ministerul Finanţelor a afişat rezultatele concursului şi, după cum arată ele, este posibil să fi rămas multe poziţii neocupate, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi la concursurile pentru direcţiile regionale de finanţe publice.

Chiar şi presupunând că s-ar ocupa toate cele 1.461 de posturi de inspector antifraudă, va mai dura până când noua structură să funcţioneze efectiv.

În principiu, primii inspectori antifraudă se vor prezenta la post luni, 4 noiembrie, pentru a li se face încadrarea în muncă.

Garda Financiară, trei luni de lucru cu preavizul deasupra capului

Conform datelor operative pentru trimestrul al treilea, veniturile bugetului general consolidat au fost realizate în proporţie de 92,5%.

Trimestrul al treilea este exact perioada în care s-au făcute mişcările de reorganizare care priveau Garda Financiară.

Pe 26 iunie a apărut OUG nr. 74 privind unele măsuri referitoare la reorganizarea ANAF, primul document în care se preciza desfiinţarea Gărzii Financiare, în termen de 90 de zile de la apariţia unei HG care să reglementeze Direcţia generală Antifraudă.

Din momentul acela, angajaţii din Gardă au fost mai preocupaţi de soarta lor, decât de funcţionarea structurii.

La sfârşitul lui iulie s-a publicat HG 520 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi din august au început să curgă preavizele, la toate instituţiile din subordine.

Cei mai afectaţi au fost cei de la Garda Financiară, aceasta desfiinţându-se, aşa că oamenii s-au grăbit să-şi ia concediile şi orele suplimentare neefectuate, pe care nu le mai puteau recupera după desfiinţarea instituţiei şi, pe de altă parte, deoarece aveau nevoie de timp pentru pregătirea exemenelor.

De aceea, atât direcţiile de finanţe, dar mai ales cele ale Gărzii Financiare, au lucrat la cote de avarie, cu personal insuficient şi nemotivat.

Din august au început să vină preavizele.

Guvernul trebuia să ia însă în calcul o scădere a eficienţei colectării, ţinând cont de toate experienţele de până acum. În 2011, de exemplu, când s-a restructurat Vama, încasările s-au redus, pe o perioadă de trei luni, cu aproximativ o treime.

Structurile : Cum geografia politică bate geografia evaziunii

Conform angajamentului asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional prin Scrisoarea suplimentară de intenţie transmisă la data de 8 iunie 2012, Guvernul a decis ca numărul de 221 unităti fiscale ale ANAF să fie reorganizate în opt direcţii regionale până la jumătatea acestui an şi în doar 47 de unităţi fiscale locale, până în 2015.

Restructurarea ANAF reprezintă o preconditie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administratiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 70 de milioane de euro in data de 8 mai 2013.

Reorganizarea a presupus fuziunea prin absorbţie şi preluarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, şi desfiinţarea Gărzii Financiare.

Controlul operativ (cel făcut inopinat, fără controlul de fond, cel care se efectuează anunţat şi care a rămas la Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice) a fost preluat la 8 direcţii regionale antifraudă fiscală.

Deși ministrul Daniel Chițoiu anunța că „Sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor”, lucrurile au stat puțin diferit.  Câteva exemple : 

1), Direcția Craiova are, de pildă, sediul Direcției Regionale Antifraudă nu în miezul problemelor cu evaziunea, ci la Tg. Jiu, în Gorjul premierului Victor Ponta.

Târgu Jiu nu se înscrie în niciuna din aceste categoriile enunțate de ministrul Daniel Chițoiu: nu este nici în apropierea frontierei şi nici nu se compară cu Mehedinţi sau Dolj în ceea ce priveşte riscul de evaziune.

În plus, angajaţi din sistem spun că va fi mult mai costisitor ca echipele de inspectori antifraudă să se deplaseze de la Târgu Jiu în zonele de mare evaziune ale regiunii, de exemplu, în localităţile de graniţă.

Pe deasupra, numărul angajaţilor Antifraudă care se vor muta cu tot cu familiile va fi mai mare decât dacă sediul regional se stabilea la Craiova.

2), Direcția Timiș are Direcția Antifraudă la Deva (Hunedoara). Singurul județ din cele 4 ale regiunii care nu e la frontieră și care nu se compară cu Timișul, de exemplu, ca grad de dezvoltare și forță a evaziunii.

La Deva, șeful antifraudei este Călin Valer Vesa – un apropiat al tuturor partidelor politice.

Dacă nu e la frontieră, Hunedoara are un alt avantaj – liberalul Dan Radu Rușanu este deputat în acest judeţ.

3), Direcția Ploiești (epicentrul evaziunii fiscale cu produse petroliere) are Direcția Antifraudă în Teleorman, la Alexandria Dlui. Liviu Dragnea.

4), Un alt caz care i-a intrigat pe cei din sistem, este înființarea Direcția Antifraudă a Regionalei Brașov la Sibiu.

Premierul Victor Ponta dădea câteva lămuriri într-o declaraţie făcută chiar a doua zi după semnarea HG: “Eu mă gândeam să fie repartizat corect – Braşovul are structura deja existentă, iar Sibiul este oraşul cu dezvoltare economică pozitivă şi trebuie să aibă structura de combatere a fraudei”.

Argumentul nu a fost suficient, întrucât şi Braşovul are dezvoltare economică pozitivă şi, spre deosebire de Sibiu, avea mai mult personal chiar în localitate.

5) O situație puțin obișnuită, dar care arată maniera în care s-au derulat negocierile politice este al Direcției Regionale Constanța. În timp ce Direcția Antifraudă este la Constanța dlui. Radu Mazăre, Direcția Finanțelor este la Galați, dar condusă de un om apropiat al PNL , mutat de la județul Vrancea al Dlui. Marian Oprișan: Dl. Eugen Ciorici.

Organizarea direcțiilor ANAF și ale DGAF:

Direcţia Iaşi

Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Iaşi

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Suceava

Direcţia Galaţi

Cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea

Direcţia generală regională a finanţelor publice are sediul la Galaţi

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Constanţa

Direcţia Ploieşti

Aria de competenţă teritorială cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Ploieşti.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Alexandria.

Direcţia Craiova

Cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Craiova.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Târgu Jiu.

Direcţia Timişoara

Cuprinde judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Timişoara.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Deva.

Direcţia Cluj-Napoca

Cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Cluj-Napoca.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Oradea.

Direcţia Braşov

Cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.

Sediul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice este la Braşov.

Sediul Direcţiei Regionale Antifraudă este la Sibiu.

Direcţia Bucureşti

Cuprinde Bucureştiul şi judeţul Ilfov.

Şi Direcţia generală regională a finanţelor publice şi cea Antifraudă îşi au sediul în Bucureşti.

Câteva birouri vamale, uitate din schemă

Din cauza grabei, probabil, reorganizarea s-a făcut cu multe scăpări.

De exemplu, în organizarea nouă, controlul operativ de la Vamă trece la Antifraudă, iar Vama propriu-zisă rămâne doar cu autorizarea (autorizaţiile mici) şi controlul antrepozitelor fiscale, şi s-a revenit la birourile vamale – de interior şi de frontieră.

Numai că în schemă nu au fost prevăzute birouri vamale de interior (care se ocupă de autorizare), în câteva direcţii regionale, aşa încât şi-au dat seama că nu pot face autorizarea,.

Fiecare s-a descurcat cum a reuşit: la Constanţa s-a înfiinţat rapid un birou de interior, pe când cei de la Mehedinţi, Tulcea şi Brăila au decis să-i încarce cu aceste sarcini de serviciu pe angajaţi ai birourilor de frontieră.

Temutele teste de integritate au devenit o adeverință de la psiholog

Integritatea inspectorilor antifraudă a fost unul dintre punctele centrale din toate discursurile oficialilor, până la apariţia regulamentului de examen.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, au amintit în repetate rânduri că personalul de la antifraudă urmează să susţină teste de integritate, la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), cu simulare.

Ele au fost înscrise, de altfel, în proiectul supus dezbaterii publice.

Cu numai o săptămână înainte de apariţia regulamentului de examen, ministrul Chiţoiu declara pentru cursdeguvernare.ro: “Testele de integritate se realizează de către direcţii de specialitate ale altor instituţii, cum ar fi DGA-ul, de la Ministerul de Interne, şi care vor fi obiective. După ce trec aceste teste, vor merge la testul profesional.”

În forma finală, din testele de integritate a rămas doar testarea psihologică complexă, fără niciun test special de integritate. O adeverinţă de la psiholog, în dosarul de înscriere în concurs.

Publicat la data de 3.11.2013 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română