Rompetrol SA evită efectele procesului pierdut anul trecut la Curtea de Apel de cei 12 condamnați pentru manipularea pieței de capital și creanța din Libia- compania a înregistrat, pe data de 28 mai, pe rolul Tribunalului Bucureşti, o cerere prin care solicită reorganizarea prin procedura insolvenței.
Solicitarea Rompetrol urmează să fie analizată de judecătorii de la Tribunalul Capitalei în 8 iunie.
Motivele cererii, explicate de acționarul majoritar
Potrivit unui comunicat emis vineri de acționarul majoritar, KMG International, principalul motiv pentru care societatea a cerut intrarea în insolvență este:
”Rompetrol SA, o societate netranzacționată, a solicitat Tribunalului București deschiderea procedurii de reorganizare a societății, în vederea continuării operațiunilor comerciale derulate atât în România, cât și în străinătate. La sfârșitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel București la plata sumei de 58,5 milioane dolari, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel București privesc fapte săvârșite în perioada 1999 — 2001, cu mult înainte de anul 2007 când KazMunayGas a devenit acționarul majoritar al grupului de societăți din care face parte și Rompetrol SA”.
Potrivit sursei citate, după pronunțarea deciziei respective, autoritățile fiscale au instituit un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale iar punerea în executare a deciziei respective, inclusiv a dobânzilor legale, care în opinia autorităților fiscale reprezintă o sumă de trei ori mai mare decât debitul principal, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activitățile sale curente, respectiv întreruperea operațiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investițiilor și implicit asupra angajaților săi.
Potrivit grupului, reorganizarea activității Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activităților de foraj sonde petroliere terestre în Maroc, unde societatea a câștigat un contract în 2014 după ce a fost nevoită să își întrerupă activitățile din Libia pe fondul instabilității politice, și în România, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare și producție hidrocarburi.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Rompetrol SA avea datorii de 159 de milioane de lei în 2013. De asemenea, a înregistrat o pierdere de 53,2 milioane de lei, veniturile fiind de 66,4 milioane de lei.
”Dosarul Rompetrol”
Comunicatul KMG International se referă la celebrul ”Dosar Rompetrol”, care are trei mari capitole.: manipularea pieței bursiere, creanţa din Libia şi nereguli identificate de procurori privind modul în care a fost organizată societatea.
Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005, când DIICOT a declanşat cercetarea penală a lui Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol.
Potrivit anchetatorilor, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, administratorul Rompetrol SA şi-a însuşit suma de 85 milioane de dolari, viraţi companiei petroliere de către Libia, în baza acordului EPSA. Acordul se referea la exploatarea zăcământului libian de la Murzuk şi prevedea că profitul va fi împărţit pe jumătate cu statul român, a cărui companie petrolieră îl descoperise.
Dinu Patriciu a încercat să piardă urmă banilor din Libia prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrului grupului Rompetrol.
În acelaşi dosar, Dinu Patriciu a fost acuzat că a organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de Rompetrol Rafinare SA. Scopul a fost influenţarea şi menţinerea unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare a acţiunilor.
Patriciu i-a implicat în aceste manevre şi pe Sorin Roşca Stănescu şi lui Sorin Pantiş, cărora le-a dezvăluit termenii şi condiţiile în care urmează să se desfăşoare operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti.
La 8 septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, alături de Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Iulian Florin Aldea, Elena Cerasela Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Anghelache.
Dinu Patriciu a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august 2014, la Londra. Acuzațiile împotriva sa au fost clasate. Restul inculpaților au fost condamnați la închisoare cu executare.
Procesul s-a finalizat în octombrie 2014, Rompetrol SA fiind condamnată să plătească în solidar cu cei condamnați pagubele constatate de instanțe.
Potrivit prevederilor legale, procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă:
- restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului
- restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social
- restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului
În perioada reorganizării sunt suspendate orice acțiuni ale creditorilor, orice acțiuni de executare și nu mai sunt permise alte acțiuni de executare formulate de creditori.
Ce se întâmplă cu Memorandumul Rompetrol
În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia KazMunaiGaz va plăti 200 milioane de dolari din datoria istorică de 688 milioane de dolari, în schimbul unei participaţii de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia.
Statul român a acceptat să piardă milioane de dolari contra unei promisiuni de investiții estimată la 1 miliard dolari.
Guvernul a încercat inițial să treacă memorandumul prin Parlament, ca lege, procedură respinsă de Curtea Constituțională.
Memorandumul semnat cu Rompetrol nu conține nicio dată limită până la care acționarul majoritar al companiei ar fi trebuit să plătească cele 200 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că respectiva creanță era exigibilă în orice moment.
În un an și jumătate de la semnarea memorandumului, guvernul nu a făcut niciun demers să încaseze acești bani.
Cererea de insolvență depusă de Rompetrol nu afectează conținutul acestui memorandum, însă statul ar putea face demersuri pentru încasarea acestei creanțe abia după finalizarea procedurii de reorganizare.
Rompetrol SA, acționari și activitate
Rompetrol SA face parte din KMG International (fostul Rompetrol Grup), deţinută de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, iar cea mai importantă companie din grup este Rompetrol Rafinare.
KMG International (fostul Rompetrol Grup) este una din cele mai puternice companii din România şi un important jucător în regiunea Mării Negre şi Mării Mediterane. Cu activităţi în fiecare sector din domeniul petrolului şi al gazelor, KMG International deţine şi desfăşoară operaţiuni în rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale.
La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări – România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff.
De asemenea, compania desfăşoară operaţiuni de trading cu produse petroliere în regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane, prin intermediul companiilor sale localizate în Franta, Spania şi Elvetia (Dyneff si KMG Trading).
