Relația dintre pensii și salarii în România ultimilor 7 ani. Subvenționarea sistemului – peste 2% din PIB. Soluția

de Marin Pana | 21.9.2014 .

Majorarea semnificativă și anticipată a pensiilor la finele anului 2008, când se miza pe continuarea perioadei de creștere economică robustă de după anul 2000, a dus la dezechilibrarea și compensarea de la bugetul de stat pe termen lung a bugetului asigurărilor sociale.

Decalajul dintre veniturile și cheltuielile acestui buget, dedicat în principal plății pensiilor, a urcat rapid la peste două procente din PIB și a atins valoarea maximă raportată la rezultatele economiei în anul 2011. Iar asta în pofida tergiversării indexării pensiilor de către guvernele conduse de Emil Boc.

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

De mai mulți ani încoace are loc un proces nefast care s-a cronicizat. Echilibrarea (obligatorie prin lege) bugetului de asigurări sociale a necesitat transferuri tot mai consistente de la bugetul de stat, pe baza sumelor strânse drept accize, TVA, impozit pe venit, impozit pe profit etc.

Ceea ce înseamnă două lucruri:

  • Primul: o bună parte din banii strânși drept taxe și impozite sunt trimiși în consum și nu pentru investiții. Adică se face redistribuire (necesară doar pe segmentul de venituri reduse) în loc de dezvoltare.
  • Al doilea: beneficiarii pensiilor își achită singuri o parte tot mai mare din pensiile de care beneficiază prin taxele și impozitele plătite tot de ei. Respectiv, primesc în termeni reali la repartizarea rezultatelor economice o parte mai mică decât cea aflată la vedere pe fluturașul de pensie.

Anul trecut, suma transferată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor a coborât de puțin sub două procente din PIB, dar în 2014 se profilează un nivel nominal record și revenirea peste pragul de 2% din PIB.

Blocarea de către CCR în anul 2010 a reducerii valorii punctului de pensie la o valoare sustenabilă economic (pentru care guvernul își angajase răspunderea în Parlament) a condus la măsura creșterii TVA cu cinci puncte procentuale. Măsura a scos de pe traiectorie procesul de dezinflație și a grevat asupra mediului de afaceri, ducând și la creșterea evaziunii fiscale.

Dar era realmente necesară majorarea substanțială a pensiilor ? Practic, dacă ne uităm la evoluția valorii punctului de pensie, observăm că acesta s-a dublat din 2007 până în 2014. Aplicarea indexării de 5% pentru anul 2015 ar duce creșterea acestuia până la 110% în termeni nominali pe parcursul celor aproape opt ani de la intrarea în UE.

Or, potrivit bazei de date a INS,creșterea prețurilor în august 2014 față de ianuarie 2007 era de aproximativ 42%. Creșterea salariilor în același interval s-a situat la 81% în valoare brută (la care se raportează și impozitele ce alimentează veniturile pentru pensii) și numai 76% în expresie netă (în treacăt fie spus, valorile semnificative diferite arată că nu avem ”de facto” o cotă unică, ci una ”discret progresivă”).

Dacă punem cap la cap aceste majorări față de anul 2007, ultimul în care nu a trebuit să luăm bani din altă parte decât din bugetul asigurărilor sociale pentru a plăti pensiile, se vede ușor de unde ni se trage deficitul cronic al veniturilor publice.

În aceste condiții, se pune întrebarea de ce trebuia să majorăm în mod generalizat niște venituri, conform clișeului public al necesităților persoanelor în vârstă cu venituri mici, dar în afara realității sumelor încasate de stat ? Iar asta cu afectarea bugetului de stat, cu majorarea taxării și cu îngreunarea creșterii economice.

Practic, dată fiind imposibilitatea creșterii contribuțiilor de asigurări sociale (care ar crește nepermis de mult costurile și așa ridicate cu taxarea forței de muncă) s-a consfințit astfel un deficit de circa două procente din PIB la bugetul asigurărilor sociale pe termen lung.

Soluția simplă, logică și aflată sub nasul tuturor ar fi ca valoarea punctului de pensie să nu mai fie fixată arbitrar (cu pseudoreguli modificate anapoda) , după cum îi taie capul pe politicieni sau pe judecători . Ci să rezulte din suma totală a contribuțiilor sociale ale celor care lucrează împărțită la numărul total de puncte pensie la care au dreptul potrivit legii beneficiarii.

Deoarece nu se poate majora contribuția de asigurări sociale aplicată pe salarii, nemaivorbind de reducerea ei cu 5% de la 1 octombrie 2014, suma rezultată va fi mai mică, undeva sub 600 de lei punctul în prezent, dar ar fi pensie adevărată, respectiv transfer integral dinspre muncă spre cei ieșiți din activitate.

Dacă societatea consideră că banii nu ajung, atunci veniturile sub un anumit cuantum pot fi suplimentate pentru ca banii încasați să ajunge la aceeași valoare ca la actuala ”pensie”. Dar sub formă de ajutor social și nu de ”drepturi cuvenite după o viață de muncă”.

Tot despre ajutor social total sau parțial ar fi vorba și în cazul urmașilor celor care au lucrat sau al celor care au fost pensionați pe motiv de boală și au obținut un grad de invaliditate, pentru partea care nu rezultă din contribuția lor anterioară la plata pensiilor către alte persoane.

Altminteri, nu există nici un motiv logic pentru stabilirea unei valori a punctului de pensie peste cea rezultată din încasările statului în acest scop. Și nici pentru achitarea unor drepturi nesustenabile economic către cei care au pensii relativ mari.

Aceștia nu au nevoie de ajutorul social mascat actualmente în pensie și amplificat de aplicarea otova a unor măsuri. Măsuri menite să mărească, de fapt, veniturile celor care au acumulat un punctaj redus pe perioada lucrată (atenție, aceștia au și asigurat pensie puțină altora în urmă cu ani de zile).

Altfel spus, pensionarii ar trebui conectați transparent la rezultatele economiei care le achită drepturile. Nu scoși în afara ei și remunerați indiferent de posibilitățile reale, cu afectarea altor domenii care revin în sarcina statului, precum sănătatea, învățământul sau investițiile.

Publicat la data de 21.9.2014 .

14 comentarii

  1. Ștefan A.
    21.9.2014, 6:36 pm

    – Punctul de pensie e in realitate pensia retributiva . Unde valoarea punctului e stabilita in functie de raportul intre salariul fiecaruia obtinut anual si valoarea salariului mediu pe economie in fiecare an . (daca nu ma insel)
    – Pensia contributiva e total diversa . Suma contributilor platite de fiecare (+ angajator pentru fiecare angajat) se aduna an de an , indexata cu inflatia si la sfarsit se obtine suma individuala pentru calculul pensiei contributive . Matematic e mult mai mica decit pensia retributiva .
    Sint necesari ani mai multi de munca (implicit contributile platite vor fi mai numeroase) pentru a avea o pensie contributiva mai mare .
    – Pensia retributiva neavand nici o legatura cu contributile varsate ( nu sint contabilizate/certificate individual) ocoleste aceasta problema si da o pensie mult mai mare .

    Agravantul acestor probleme e varsta foarte scazuta de pensionare din Romania . Generatii intregi au iesit la pensie la 50- 55 de ani (altii la 40-45) si in ansamblu aceste doua probleme (virsta de pensionare + metoda de calcul a pensiei) a facut ca sistemul pensionistic romanesc sa fie in deficit tot mai mare .
    Multi pensionari si de la varste “tinere” .

    Evident problema e colosala dar rezolvarea ei nu convine decidentului politic deoarece provoaca pierdere masiva de voturi .
    PS . Atit in cazul pensiei retributive cit si in cazul celei contributive (inexistente in Romania ) sumele cindva achitate sub forma de contributii au fost “papate” de beneficiarii pensilor la acea data . Deci al treilea agravant , numarul scazut de platitori de contributii datorita dezindustrializarii natiuni.
    Or fi multi care cred ca acest sistem poate merge inainte fara grave probleme de confruntare generationala . 🙁

  2. Petru
    21.9.2014, 10:40 pm

    Este o problema care nu admite doar o solutie bazata pe un calcul pur aritmetic. Ar fi mult prea simplu.
    Pana la urma, oamenii acestia despre care vorbim noi sunt parintii sau bunicii nostri. Eu au muncit pentru a construi tara aceasta, cu tot ce presupune ea si pe care noi o folosim. Pensia lor reprezinta cu cat dorim noi sa-i rasplatim pentru efortul lor. Si daca din PIB-ul de aproximativ 140 miliarde de euro primesc si ei 12, o fi mult?…o fi putin?

    • dragos
      22.9.2014, 4:39 pm

      Dincolo de lozinca pe ce va bazati?
      Probabil ar fi moral fata de toata lumea sa va lasam libertatea de a stabili cu cat doriti sa-i rasplatit pe seniorii Dvs din segmentul de PIB produs de Dvs si apartinatorisi sa nu va mai colectam CAS-ul.
      Credeti ca functioneaza?
      Credeti ca parintii si bunicii nostri au drepturi de preemptiune asupra viitorului nepotilor si stranepotilor lor din cauza ca politicienii generatiei copiilor lor ii manipuleaza din interese electorale intr-un mod cel putin iresponsabil?

    • ioan
      24.9.2014, 4:13 pm

      Mai ales ca taxe in valoare de 10% din PIB nu se colecteaza (este evaziune fiscala) pt care nimeni nu se mai plange… Doar pensiile sunt vinovate pt deficitul bugetar….

  3. lili
    22.9.2014, 7:06 am

    In Romania la Bugetul pentru pensii sunt incluse si alte ajutoare:
    “Sistemul de asigurări sociale este grevat de obligațiile asumate către persoanele asimilate celor care sunt adevărații pensionari ( care au vârsta și vechimea legală în muncă).
    De altfel, ultimele date disponibile arătau că aceștia din urmă, cei care trebuiau să ajungă în primul rând să beneficieze de roadele unei vieți de muncă, reprezintă mai puțin de 40% din numărul total de primitori de pensii. Peste 60% dintre primitorii de pensii sunt persoane asimilate cu pensionarii adevărați. Banii alocați pe motiv de asimilare reduc posibilitățile de acordare a unei sume mai mari către cei care au contribuit realmente ani de zile la sistem și/sau induc deficitul de 3,4 miliarde euro anual existent în prezent, egal cu cel al bugetului general consolidat.
    Prin urmare, nu doar îmbătrânirea populației și plecarea în străinătate a unei bune părți din forța de muncă afectează echilibrul sistemului de asigurări sociale, dar și modul în care se face distribuirea sumelor colectate. În plus, prin modul de prezentare, cu subestimarea pensiilor și supraestimarea salariilor, se descurajează munca și se favorizează apelarea la facilități din partea statului, peste posibilitățile reale și cu frânarea creșterii economice. Aceasta este frânată de taxele relativ mari impuse pe muncă (de unde apare și cercul vicios al evitării sau evaziunii fiscale) pentru susținerea persoanelor grupate discutabil sub denumirea de pensionar.”
    Pai, asta-i Buget de pensii, cum sa NU fie la marginea prapastiei daca este de fapt un BUGET politic ELECTORAL ?!!!

  4. Cetatean european
    22.9.2014, 8:47 am

    1. In realitate, o dublare a punctului de pensie s-a produs, din motive electorale, in mai putin de doi ani, intre noiembrie 2006 (de la 339,30 lei) si octombrie 2008 (la 697,50 lei). Atunci la guvernare era Calin Popescu Tariceanu, sprijinit in parlament de PSD+PC. Acum rolurile sunt inverse, dar protagonistii aceiasi.
    2. In campania electorala la Alegerile generale 2012, PSD, respectiv USL se angaja: “Reducem treptat CAS-ul datorat de angajator, in urmatorii 4 ani, cu 5 puncte procentuale, pentru stimularea crearii de noi locuri de munca.” Asta insemna cate 1,25 puncte procentuale in fiecare an, iar pentru a nu compromite echilibrul bugetar, puteau sa o faca in paralel cu cresterile salariului minim pe economie. Daca aplicau reducerile la inceputul anilor 2013 si 2014, acum aveam deja o reducere de 2,5 puncte procentuale, iar echilibrul bugetar era pastrat. Dar nu avea acelas efect electoral…

  5. Liviu
    22.9.2014, 10:01 am

    Probabil ca multi pensionari, cu sau fara majorare “punct” de pensie au o pensie de subzistenta (intre 600-1000 de lei; la 65 de ani,sanatos fiind, esti la limita cu 600, la 80, bolnav, 1000 nu mai sint prea de ajuns), dar destui pensionari au mult mai mult decat atat(comunistii nostri au continuat ideile bismarkiene care inspirau sistemul nostru, iar dupa 89 pensionarii au fost o tinta predilecta. chestiunea e ca pensiile erau deja inegale in 89, iar dupa sistemul a fost perpetuat/intarit). Cum stam (ca procente) cu cei cu pensii peste 1000-1200 de lei, ar fi interesant de vazut citi dintre acestia sint (raportat la total pensionari) si ce venituri acumuleaza ei (raportat din veniturile tuturor pensionarilor). Pe urma putem discuta despre “reforme”, desi pensiile de genul acesta sint ultimele care se pot modifica (ccr, curtile apartin acestei paturi deci nu le vor accepta usor modificarea status quo-ului)

  6. iooo
    22.9.2014, 11:42 am

    in sf un autor care admite macar in parte ca pensionarii isi platesc de fapt singuri deficitul de la sistemul de pensii, sa nu uitam faptul ca peste 1000 de lei se plateste imp de 16%, iar acest prag nu a mai fost modificat din 2007 practic la vremea respectiva de aproape 3 ori mai mare decat punctul de pensie iar in viitorul apropiat 2017 va fi egal cu punctul de pensie deci practic peste jumatate din pensionari vor plati impozit, apoi cass-ul de 5,2% care se plateste peste 750 de lei unde deja 2/3 din pensionari si in viitor 4/5 vor deveni platitori al noului impozit, deci cresterea punctului de pensie va fi doar in parte pt majoritatea pensionarilor, poate cineva se gandeste ca aceste praguri ar mai trebui indexate totusi pt ca s-a trecut de la impozitarea pensiilor mari la impozitarea pensiilor medii si in viitor si a pensiilor mici.

  7. casandra
    22.9.2014, 1:13 pm

    Problema poate fi privită şi din altă perspectivă.
    Bugetul de cheltuieli al sistemului public de asigurări sociale (pensii) a fost echilibrat – şi chiar excedentar – în toată Europa timp de decenii. După 1946, când evoluţia demografică era favorabilă. Dar tot atunci şi politica salarială era favorabilă. Statisticile europene şi ale Băncii Mondiale arată că ponderea cheltuielilor salariale în PIB era de peste 60% în Europa Occidentală, SUA şi Canada până prin 1982. Apoi a început să scadă. În UE, în anii ’90 , încă era cam la 54-55% din PIB. Astăzi este aproape la 50%. Remunerarea capitalului a crescut, a muncii a scăzut. Şi cum pensiile publice se alimentează cu cotă parte din salarii…
    Nici în România nu este altfel. În 1989, cgheltuielile salariale reprezentau 53% din PIB. Astăzi, 34% din PIB. Cum să nu aibă nevoie bugetul pensiilor de “completări”? Dar să nu disperăm, bugetul pensiilor se alimentează la noi cam 73% din contribuţii, restul d ela bugetul public. La fel este şi în restul statelor europene cu acest sistem de pensii. Se completează din TVA, din vignete, din ecotaxe, etc.
    Soluţia durabilă (fărăr evolte violente previzibile) nu este cea pe care o expuneţi. Acea variantă, dacă trendul negativ al distribuirii valorii adăubate brute între muncă şi capital continuă, nu duce decât la haos social. Adevărata soluţie ar fi în modificarea sistmeului fiscal şi parafiscal pentru a corespunde realităţii sistemului economic globalizat şi noilor libertăţi de circulaţie ale capitalului. O împărţire cinstită (pe un mecanism bonus, malus) a valorii adăugate între remunerarea muncii şi remunerarea capitalului. Pentru început, 50%-50%.

    • Cristian Grosu
      22.9.2014, 1:38 pm

      (th. piketty) – o variantă pe termen lung – până când trendul global va asimila o atare filosofie. până atunci pensiile și slariile care le alimentează își dispută sărăcia.

      • casandra
        22.9.2014, 5:53 pm

        Thomas Piketty este un economist tânăr și pe care-l respct foarte mult. Dar soluția partiției corecte a VAB nu este neapărat a lui. A apărut în peisajul ideilor în anul 2002, în medii social-democrate. De altfel, într-o economie globalizată nici nu sunt multe soluții la îndemână. Este nevoie de sistem fiscal/parafiscal simplificat și de urmărirea atentă a prețurilor de transfer. Evident, toate acestea în zone economice largi, nu la nivel national. Dacă UE rezistă și integrarea se adâncește, aici se va ajunge. Acum, statele au economii deschise și sisteme fiscale învechite și devenite neechitabile. Sistemele fiscale sunt cele potrivite economiilor naționale nedeschise, adânc reglementate. Dereglementarea, liberalizarea și deschiderea sunt vești foarte bune pentru cei cu forță de negociere, nu pentru grivei, în condițiile sistemului fiscal vetust.

  8. MirceaM
    22.9.2014, 3:07 pm

    Nu cred ca ajustarea punctului de pensie in functie de venituri este solutia. Ar fi una imorala,mai ales pentru cei care au platit (echivalat in total puncte) un mare numar de ani, acoperind in fond intreaga suma , probabila, ce o vor primi inapoi, echivalata tot in puncte.
    Mai clar spus exista un raport destul de simplu de calculat care tine cont de durata cat contribui si durata cat primesti pensie si are legatura directa cu varsta la care incepi lucrul, varsta de pensionare (efectiva) si speranta de viata.
    Or speranta de viata creste intgr-un ritm mult mai alert ca varsta efectiva..aici este de fapt marea problema.
    Dac in 1900 speeranta de viata in Romnania era de 36 de ani, in 1956 era de 61,5 ani iar in 2011 de 70 ani la barbati si 77 la femei.
    Sa facem un mic exercitiu: incepi sa contribui la 24 de ani, sa zicem si incetezi la 64. Ai 40 de ani de contributie si o posibila perioada de “intoarcere” a banilor de 6ani! la barbati si 13 ani la femei(calculat pe speranta de viata din 2011..acum este mai mare cu siguranta)
    Contributia la pensii este de 31,8% angajator+angajat , raportat la salariul brut. Daca extrapolam la salariul mediu brut, rezulta ca ar fi suficeient un raport de 3,2 intre perioada de contributiue si perioada de compensare..or 40/6=6.6 Altfel spus, la 40 de ani vechime si iesit la pensie la 64 de ani, ar trebui sa primesti o pensie dubla fata de salariul mediu brut in cei 6 ani probabili de viata, pe medie. La femei raportual ar fi mai mic, atat prin prisma varstei de pensionare mai mici cat si a duratei de viata sensibil mai mare. Cam naspa, in general femeile lucreaza si acasa, ar fi nedrept, probabil ca ar trebui “lucrat” pe spernta de viata medie, adica cca 74 ani.
    Acum intervin distorsiunile..sa zicem ca iesi la pensie la 50 de ani, raportul ar fi de 26 ani lucrati / 24 ani compensati,un raport practic =1 in mod normal nu ar trebui sa primesti mai mult de 32% din ce ar primi unul care are un raport de 3,2
    Pe medie, daca speranta de viata de 74, si tu incepi sa contribui la 24 de ani rezulta ca cei 50 de ani cat mai traiesti trebuie sa respecte raportul 3,2 activ vs pensionar..rezultand 38 de ani de contributie si 12 ani de compensare. Adica o varsta efectiva medie de pensionare de 62 de ani.
    Daca luam in calcul si dezechilibrele cauzate de neplata contributiilor(nu stiu cat e rata implicita de colectare) am ajunge la o posibila varsta efectiva de pensionare de 65 de ani.
    Or la noi este pe dos, varsta mica de pensionare, implicit raport contributori/pensionari dezechilibrat, ar necesita un CAS si mai mai mare..imposibil, si asa e prea mare.
    Atunci ajungem la valoarea punctului de pensie, care-i dezavantajeaza pe cei care au raportul maree, practic pierd bani, oamenii sunt nemultumiti si pe buna dreptate,si-i avnatajeaza pe cei cu raportul mic. Stim cam cine sunt astia.
    Deci scadera valorii punctului, asa amboulea, ca nu avem incasari, ar dezavantaja pe cei care au lucrat o viata.
    Trebuie umblat atat la sistemul de punctaj(va dau un exemplu absurd..daca se ia in calcul si facultatea la vechime, si se ia, creste nr de ani dar scade valoarea medie a punctului, pentru ca in studentie nu ai contribuit,iar calculul se face nu functie de nr total de puncte acumulate vs speranta de viata ci de media punctajului obtinut la pensionare, indifernt de varsta la care iesi la pensie)
    Solutia este ceva mai complexa, dar logica si perfect sustenabila, conditia principala fiind acel raport ani de contributie/ani de pensie, care sa mearga in paralel cu speranta de viata. Legea e prost facuta, sane aducem aminte si de delirul grupelor de munca, si unde e cazul si unde nu e cazul. Se iese devreme la pensie perfect legal, ce sa mai spunem de ceia care fac “smecherii”(avem 15% pensionari de boala…mda)

  9. Ștefan Brăgărea
    24.9.2014, 8:49 pm

    Domnule Pană
    Discuția este lipsită de sens. Din punctul meu de vedere – ca pensionar – soluția este aplicarea CORECTĂ a principiului contributivității.

  10. ioan
    25.9.2014, 11:24 am

    “Altminteri, nu există nici un motiv logic pentru stabilirea unei valori a punctului de pensie peste cea rezultată din încasările statului în acest scop.” Dar cat de multa logica este in acceptarea evaziunii fiscale? Adica avem un stat prost guvernat, care permite furtul, si altii trebuie sa suporte consecintele ori carear fi ele. Calculele dvs. si ale altora arata clar ca in momentul de fata cel putin pensiile contributive ar avea acoperire. Deci statul este dator sa umble la cauze (evaziunea fiscala, proasta colectare, pensii care nu rezulta din contributivitate, etc) si nu la efecte ( nu sunt bani)…Pai daca s-ar stabili prin lege ca punctul de pensie sa fie calculat asa cum spuneti din cat reuseste statul sa colecteze maine n-ar mai colecta mai nimic si numarul de miliardari si milionari s-ar dubla prin sponsorizari, iertari de datorii, de TVA, scutiri…Trebuie sa se intelega de catre toti ca furtul (si evaziunea fiscala si coruptia sunt si ele furturi) duce pana la urma la saracie. Pt ca sunt prea multi apologeti ai coruptiei si evaziunii fiscale … si vreo 20 milioane de acceptanti…http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ia-sa-vedem-cine-sunt-adevaratii-asistati-ai-romaniei-105014.html

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română