După revizuirea datelor macroeconomice prognozate, în contextul cerinţelor impuse de Pactul Fiscal semnat recent de România, revenirea economiei la nivelul maxim atins în 2008 se va produce în 2014 şi nu în 2013, cum era prognozat anterior.
Creşterile economice anuale din perioada 2012 – 2014 au fost revizuite în jos, în parte ca urmare a efectului de bază dat de performanţa anului 2011 ( 2,5% în loc de 1,5% avut în vedere iniţial ) şi în parte ca urmare a păstrării deficitului structural în limitele convenite la nivel european.
Programul de convergenţă ce a fost comunicat la Bruxelles şi va sta la baza discuţiilor cu delegaţia FMI, prezentă la Bucureşti în aceste zile, prevede ritmuri de creştere de 1,7%, 3,1% şi 3,6% în loc de 4%, 4,5% şi 4,7% pentru intervalul 2012 – 2014.
Acest fapt înseamnă că la finele lui 2013 ne vom situa cu 1,2 puncte procentuale sub anul de referinţă 2008 în loc să fi depăşit acest nivel cu 1,4%. Evoluţie echivalentă cu o amânare de un an a reluării traiectoriei de creştere din punctul în care s-a înregistrat recesiunea de 8,1% produsă în anii 2009 – 2010.
Centralizarea oferită de Comisia Naţională de Prognoză cu proiecţiile pentru acest an ne arată contribuţiile la evoluţia PIB din 2008 încoace şi care sunt modificările pentru acest an.
De remarcat faptul că în 2009 am fost salvaţi reducerea importurilor pe fondul păstrării exporturilor. Fără această combinaţie, din care a rezultat o influenţă pozitivă de 7% , diminuarea PIB ar fi fost dramatică, în contextul efectul puternic negativ al contracţiei cererii interne.
Anul 2008 a adus un efect negativ al exportului net de -1%, apropiat de cel de anul trecut dar cam la jumătate din ceea ce ne aşteaptă în 2012. Cererea internă se află la cel mai înalt ritm de creştere din ultmii patru ani, cu populaţia în prim-plan, dar satisfacerea ei va fi alimentată în măsură destul de mare din surse externe.
După ce ajunsese la un nivel de aproape cinci procente pe o traiectorie constant bună, exportul net se va expanda în acest an spre 7 procente, odată cu reluarea modică a cererii populaţiei şi a necesităţilor crescute de investiţii.
De altfel, ponderea consumului gospodăriilor în PIB va coborî în premieră pentru ultimii ani sub pragul de 70%, binecunoscut de dinainte de 1989, iar fomarea brută de capital va urca peste pragul de 30%, tot la fel de binecunoscut ( 31,3% în 2008, pe fondul unor investiţii străine susţinute), diferenţa fiind deficitul acceptat în schimburile externe.
Cu toate acestea, nu se poate spune că suntem doar pe drumul revenirii la valori mai înalte ale avuţiei naţionale în termeni reali. Gradul de deschidere al economiei, măsurat de suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB, a urcat constant în perioada de criză, pornind de la 67% în 2009 spre 87% în acest an, ceea ce semnifică o integrare mai mare a economiei româneşti în lanţurile de producţie internaţionale.
Trecând peste creşterea asimetrică a exporturilor şi importurilor, defavorabilă cel puţin pe moment, este şi cea de a treia explicaţie a reaşezării în jos a creşterii economice în perspectivă. Dată de conectarea crescută la economiile europene, a căror prognoză de creştere a fost şi ea revizuită în jos.
3 răspunsuri
Eu cred ca vom reveni mai degraba; sint sanse sa ajunga Ponta premier.
Si nu se poate altefel ca sa pot sa zic.
Un lucru firesc,cita vreme unicul program economic al Guvernului si al PDL este cel Bugetar,de tip FMI,in locul unui program ECONOMIC(necesar) de 22 de ani,de „reconstructie economica” si industriala!
Presedintele si Guvernul s-au adaptat in asa masura la esecul general economic si social al Romaniei,incit nu s-au aratat macar curiosi(daca nu interesati),de oferta evaluarii si promovarii unui program de reconstructie economica si industriala.
Dupa modul si rezultatele economice ale Romaniei,nu inteleg de ce mai sint platiti politicienii si administrativii nostri.
Situatia este identica cu cea a bancilor falimentare,in care presedintii lor iau salarii de 6 cifre,in loc sa fie trimisi acasa sau la „minerit”!