Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

de Razvan Diaconu | 8.6.2011 .

PDL şi aripa democrat-liberală a Guvernului încearcă să impună în Coaliţie înlocuirea celor 41 de judeţe ale României cu 8 regiuni de dezvoltare până la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai uşor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, puşi la dispoziţie de Executivul european în perioada 2013-2014 pentru lucrările de infrastructură rutieră, apă şi canalizare din teritoriu.

Într-un document parlamentar care foloseşte date din anul 2009 , se arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia înanul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anu 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

” În această repartizare, asociaţiile colectivităţilor locale au un rol foarte important. În toate statele europene, conform politicii comunitare de coeziune, scopul principal al utilizării veniturilor şi fondurilor europene a fost eliminarea decalajelor între diferite colectivităţi teritoriale, încercându-se a se depăşi tensiunile între teritorii”, se arată în studiul parlamentar.

Patru modele europene de regionalizare

Studiul parlamentar obţinut de cursdeguvernare.ro privind împărţirea administrativă în Uniunea Europeană identifică 4 modele de regionalizare. Această diversitate de modele reprezintă o provocare privind stabilirea de regiuni de dezvoltare comune la nivelul întregii Uniuni Europene.

1. Tradiţia napoleoniană. Este prezentă în Franţa, Italia, Spania, Grecia, Europa Centrală şi de Est. Acest mode se bazează pe centralizarea autorităţii, uniformitate şi simetrie.

2. Tradiţia germană . Este prezentă în Germania, Austria, Olanda. Acest model recunoaşte – alături de un stat puternic – entităţi intermediare de autoritate.

3. Tradiţia anglo-saxonă. Este prezentă îndeosebi în Marea Britanie. Acest model nu recunoaşte noţiunea de stat ca persoană juridică.

4. Tradiţia scandinavă. Suedia şi Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la modelul francez principiul uniformităţii, dar l-a aplicat într-un cadru ceva mai descentralizat.

Majoritatea statelor membre ale UE sunt organizate înteritoriu pe două nivele (de exemplu, Austria, Ungaria, Irlanda, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Suedia), iar câteva au o organizare pe trei nivele (Germania, Spania, Italia, Polonia). Acestea din urmă sunt state cu suprafeţe şi cu populaţi mari, iar aici colectivităţile teritoriale au competenţe largi şi nu există o tutelă a unei colectivităţi teritoriale asupra alteia.

De asemenea, studiul parlamentar remarcă şi faptul că în majoritatea cazurilor, procesul de regionalizare a coincis cu descentralizarea, care a mutat de la guvern la autorităţile locale decizia privind colectarea taxelor şi împărţirea resurselor.

”În multe state europene, procesul descentralizării a avut, în principal, tendinţa regionalizării, creându-se nivelul teritorial regional (. Cehia, Slovacia, Danemarca, Slovenia), sau prin consolidarea autonomiei regiunilor existente (Germania, Spania, Italia, Franţa, Polonia). Crearea regiunilor în noile state membre (Ungaria, Lituania, România) a constituit prilej de noi experimentări”, mai descrie studiul procesul de descentralizare.

Cum a făcut Polonia regionalizarea

În Polonia, procesul descentralizării a fost iniţiat din anul 1990 şi a cuprins asigurarea autonomiei locale şi reforma organizării teritoriale, se arată în studiul realizat la Parlamentul României.

Obiectivul esenţial al reformei administrative poloneze era îndeplinirea exigenţelor Chartei Autonomiei Locale a Consiliului Europei, semnată de Polonia în 1994, dar şi a dreptului comunitar, în perspectiva aderării Poloniei la Uniunea Europeană.

Polonia - organizarea teritorial-administrativă între anii 1975-1998 (Foto: Wikipedia)

Reforma poloneză a vizat acordarea competenţelor necesare colectivităţilor locale, astfel încât să se răspundă în mod eficient nevoilor cetăţenilor şi să poată fi accesate fondurile europene.

Reforma administrativ-teritorială propriu-zisă a început în anul 1999 şi a avut ca rezultat dezvoltarea politicii regionale.

Atunci s-a stabilit un sistem al administraţiei pe trei nivele: comune (gmina), districte (powiaty) şi regiuni (voievodate).

”În acest proces au apărut, iniţial, numeroase dificultăţi, determinate de lipsa unei strategii de dezvoltare regională, a unor proceduri financiare adecvate şi a unei capacităţi de cofinanţare adecvată”, reţine studiul parlamentar.

De la 1 ianuarie 1999, în Polonia s-au delimitat 16 noi regiuni care corespundeau metodologiei comunitare, fiind regiuni de nivel european NUTS II – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică de nivelul II -, aşa cum doreşte şi PDL să procedeze (însă într-un sistem cu mai puţine unităţi teritoriale, România având şi o populaţie cu 16 milioane de locuitori mai redusă decât a Poloniei)

După un an şi jumătate, Guvernul de la Varşovia a emis o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unui clasament NUTS provizoriu: 2.489 de comune (gminas), 373 arondismente, districte (powiaty), 44 grupări de arondismente (powiaty), 16 provincii (województwo-voievodate).

În prezent, Polonia are o administraţie locală organizată pe 3 nivele, compusă din 2.478 comune, 379 districte (powiats) şi 16 regiuni (voievodate).

Fiecare eşalon are competenţe proprii şi competenţe delegate care sunt atribuite prin lege.

Comunele (gmina) sunt conduse de o adunare deliberativă şi un birou executiv, condus de un primar, numit wojł în comunele rurale, burmistrz în comunele urbane şi prezydend miasta, în oraşele de peste 100 000 locuitori.

Districtele (powiaty) sunt entităţi administrative care au în jur de 100.000 de locuitori. 65 de oraşe poloneze cumulează funcţii ale comunelor şi ale districtelor.

Provincia este condusă de un consiliu şi un birou executiv, condus, la rândul lui, de un preşedinte.

Regiunile (voievodatele) sunt cele mai mari entităţi administrative şi sunt în număr de 16. Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodzki) şi un corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de un mareşal. Voivodatele au suprafaţa cuprinsă între 9.412 km2 şi 35.589 km2 şi o populaţie cuprinsă între 1.000.061 şi 5.130.000 locuitori. Regiunile au competenţe în special în domeniul apei, drumurilor, sănătăţii, serviciilor sociale, educaţiei, culturii şi dezvoltării economice.

Polonia, după reorganizarea teritorial-adminsitrativă (Foto: Wikipedia)

Populaţia principalelor capitale regionale variază între 119.000 locuitori (Zielona Gora), peste 571.000 locuitori (Poznan) şi peste 600.000 locuitori (Varşovia), se mai arată în studiul parlamentar românesc.

Deşi este descris destul de amănunţit, documentul parlamentar românesc consideră că modelul polonez de regionalizare este un eşec, fără însă a se oferi explicaţii pentru această aserţiune.

”Ţările mari, precum Germania, Italia, Spania au experimentat trei nivele, au reunit departamentele pentru a constitui regiuni, cu rezultate variabile (succes în Suedia, eşec în Polonia şi Ungaria)”, se menţionează în documentul intern de la Parlamentul României.

Publicat la data de 8.6.2011 .

12 comentarii

  1. O zi obişnuită – 8 Iunie / “Ticaloşi din toate partidele – uniţi-vă!” « Politeía
    8.6.2011, 6:57 am

    […] 4. Tradiţia scandinavă. Suedia şi Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la modelul francez principiul uniformităţii, dar l-a aplicat într-un cadru ceva mai descentralizat. Citeste mai departe pe cursdeguvernare.ro […]

  2. Semanticus
    8.6.2011, 7:55 am

    a, asa se explica, 🙂 exista un studiu parlamentar. Hai sa il vedem domle !
    Partea cea mai gogonata este asta “Într-un document parlamentar care foloseşte date din anul 2009 , se arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni.”
    – Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România,
    Guvernul României şi Comisia Europeană, Programul Phare,
    1997
    – Hotărârea Guvernului României din 20 noiembrie 2002 privind
    elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare, în
    Monitorul Oficial al României nr. 898/2002
    – Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, în
    Monitorul Oficial al României nr. 265/1998

    Ar fi culmea ca doamna Roberta Anastase sa gireze un asemenea studiu, dansa in calitate de sociolog nu ar tolera goggosi dastea, sper.

    • Cristian Grosu
      8.6.2011, 8:03 am

      domnule: cursdeguvernare.ro a citat din chiar documentul parlamentar. (e pe site-ul Parlamentului, dar e pe intranet, nu pentru popor..). gogosi? no problem: aveti idee cate documente a “elaborat” Romania fara sa le “constientizeze” cineva? aveti idee cate acte normative au “emanat” guvernele Romaniei (toate, fara nici cea mai mica exceptie) pentru a indeplini vreun criteriu conjuntural ca sa… si sa… ? aveti idee cate lucruri marete a trecut Emil Boc in actele normative pe care si-a asumat raspunderea, luand cu copy/paste din scrisorile de intentie cu finantatorii internationali, fara sa le “constientizeze”?
      aveti idee cate chestii face clasa politica fara sa le inteleaga sensul?
      păi…

      • Semanticus
        8.6.2011, 8:16 am

        @Cristian Grosu,
        daca cursdeguvernare.ro are acces pe intranetul Parlamentului la acest studiu asta este un lucru interesant dar problematic din anumite puncte de vedere. Daca ati luat doar o sursa si aia netransparenta si cu lacune de documentare atunci sigur nu ati constientizat cum trebuie gestionat subiectul in comunicarea publica. Cine citeste Cartea verde a dezvoltarii regionale va recunoaste, daca este bine intentionat, ca nu ar putea sa treaca peste bazele de date de acolo.
        Eu vorbesc de nivelul analizei nu de altceva.
        Reestul este blabla. Fratilor, sunteti la CURSUL DE GUVERNARE !

        • Cristian Grosu
          8.6.2011, 8:57 am

          domnule:
          cursdeguvernare.ro nu are acces: şi-a făcut singur. iar materialul l-am prezentat nu pentru coerenţă şi viziune, ci pentru faptul că el e baza la care se raportează cei care iau decizia regionalizării. e o viziune: câtă vreme produce consecinţe cum să o ignori? 🙂

  3. Semanticus
    8.6.2011, 10:02 am

    Nu incercati sa dregeti busuiocul, impresia “artistica” e tot una slaba. Trec peste mistocareala cu accesul. Analiza nu este, folosti doar un documentar, nu e studiu, pe care trebuie sa il promovati. Evident nu aveti voie sa il Analizati doar ati facut in rezumat cu copy-paste. Daca ati mai fi citat si alte surse academice mai ziceam. Folositi si voi titluri corecte fara chestii pompoase ca nu mai convingeti pe nimeni.

    • Cristian Grosu
      8.6.2011, 10:20 am

      multumim. nicio mistocareala, n-avem timp nici de ea si nici de busuioc. suntem aici – ne gandeam ca poate va intereseaza ceea ce indeobste nu puteţi vedea: un document după care cei pe care i-ati ales iau decizii care vă influenteaza viata. pentru că după asta vor decide. sunteti liber să nu, poate pe altii să da.

      • Semanticus
        8.6.2011, 7:14 pm

        Nu le vad pe toate, dar aici am vazut din prima incompetenta si partinire. Daca voi, pagina cu pretentie de grup de experti pe probleme de guvernare, nu puteti filtra cu argumente un documentar incropit de nu stiu ce birocrat de la o comisie parlamentara, atunci ce pretentii sa mai avem de la cititorii vostrii?
        Chiar nu e stilul meu sa fac morala pe net….

  4. norse
    8.6.2011, 11:27 am

    ma uit pe hartile Poloniei si vad ca noile voievodate nu se suprapun pe granitele fostelor judete. Apoi, in Polonia, 97% sunt polonezi, ca grup etnic, si numai 3% se imparte la cateva etnii. Deci, ei nu au chestia asta pe care o avem noi cu maghiarii, care au interes sa ramana majoritari inntr-o anumita regiune, cum ar fi una compusa din Harghota, Covasna, Mures. Oricum, sunt diferente semnificative intre cele 2 tari, nu stiu daca poate fi aplicat modelul polonez in Romania.

  5. Subiectele Zilei: Cum ia Mitropolia Ardealului bani europeni pentru a inmulti pestii bio din Romania; Cum sa refuzi o mita de 10.000 de euro si sa ajungi de rasul lumii; Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia; M
    9.6.2011, 6:59 am

    […] Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia. PDL si aripa democrat-liberala a Guvernului incearca sa impuna in Coalitie inlocuirea celor 41 de judete ale Romaniei cu 8 regiuni de dezvoltare pana la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai usor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, pusi la dispozitie de Executivul european in perioada 2013-2014 pentru lucrarile de infrastructura rutiera, apa si canalizare din teritoriu. Intr-un document parlamentar care foloseste date din anul 2009 , se arata ca Romania, la nivel guvernamental, a constientizat abia inanul 2006 necesitatea demararii procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare intre regiuni. In schimb, Bulgaria si Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni in anu 2003, Polonia in anul 2004, iar Slovacia in 2005. Integral pe CursdeGuvernare.ro. […]

  6. Subiectele Zilei: Cum ia Mitropolia Ardealului bani europeni pentru a inmulti pestii bio din Romania; Cum sa refuzi o mita de 10.000 de euro si sa ajungi de rasul lumii; Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia; M
    9.6.2011, 11:06 am

    […] Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia. PDL si aripa democrat-liberala a Guvernului incearca sa impuna in Coalitie inlocuirea celor 41 de judete ale Romaniei cu 8 regiuni de dezvoltare pana la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai usor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, pusi la dispozitie de Executivul european in perioada 2013-2014 pentru lucrarile de infrastructura rutiera, apa si canalizare din teritoriu. Intr-un document parlamentar care foloseste date din anul 2009 , se arata ca Romania, la nivel guvernamental, a constientizat abia inanul 2006 necesitatea demararii procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare intre regiuni. In schimb, Bulgaria si Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni in anu 2003, Polonia in anul 2004, iar Slovacia in 2005. Integral pe CursdeGuvernare.ro. […]

  7. Există sau nu Ținutul Secuiesc? Cum își distruge România viitorul din cauza unor gărgăuni #riscograma
    9.6.2011, 2:51 pm

    […] nu s-a pregătit dar a scos din pălărie formula de organizare în regiuni de dezvoltare care datează din 1998. Singurul merit al său este că, fiind o formulă deja-existentă și […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română