Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

de Razvan Diaconu | 8.6.2011 .

PDL şi aripa democrat-liberală a Guvernului încearcă să impună în Coaliţie înlocuirea celor 41 de judeţe ale României cu 8 regiuni de dezvoltare până la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai uşor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, puşi la dispoziţie de Executivul european în perioada 2013-2014 pentru lucrările de infrastructură rutieră, apă şi canalizare din teritoriu.

Într-un document parlamentar care foloseşte date din anul 2009 , se arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia înanul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anu 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

” În această repartizare, asociaţiile colectivităţilor locale au un rol foarte important. În toate statele europene, conform politicii comunitare de coeziune, scopul principal al utilizării veniturilor şi fondurilor europene a fost eliminarea decalajelor între diferite colectivităţi teritoriale, încercându-se a se depăşi tensiunile între teritorii”, se arată în studiul parlamentar.

Patru modele europene de regionalizare

Studiul parlamentar obţinut de cursdeguvernare.ro privind împărţirea administrativă în Uniunea Europeană identifică 4 modele de regionalizare. Această diversitate de modele reprezintă o provocare privind stabilirea de regiuni de dezvoltare comune la nivelul întregii Uniuni Europene.

1. Tradiţia napoleoniană. Este prezentă în Franţa, Italia, Spania, Grecia, Europa Centrală şi de Est. Acest mode se bazează pe centralizarea autorităţii, uniformitate şi simetrie.

2. Tradiţia germană . Este prezentă în Germania, Austria, Olanda. Acest model recunoaşte – alături de un stat puternic – entităţi intermediare de autoritate.

3. Tradiţia anglo-saxonă. Este prezentă îndeosebi în Marea Britanie. Acest model nu recunoaşte noţiunea de stat ca persoană juridică.

4. Tradiţia scandinavă. Suedia şi Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la modelul francez principiul uniformităţii, dar l-a aplicat într-un cadru ceva mai descentralizat.

Majoritatea statelor membre ale UE sunt organizate înteritoriu pe două nivele (de exemplu, Austria, Ungaria, Irlanda, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Suedia), iar câteva au o organizare pe trei nivele (Germania, Spania, Italia, Polonia). Acestea din urmă sunt state cu suprafeţe şi cu populaţi mari, iar aici colectivităţile teritoriale au competenţe largi şi nu există o tutelă a unei colectivităţi teritoriale asupra alteia.

De asemenea, studiul parlamentar remarcă şi faptul că în majoritatea cazurilor, procesul de regionalizare a coincis cu descentralizarea, care a mutat de la guvern la autorităţile locale decizia privind colectarea taxelor şi împărţirea resurselor.

”În multe state europene, procesul descentralizării a avut, în principal, tendinţa regionalizării, creându-se nivelul teritorial regional (. Cehia, Slovacia, Danemarca, Slovenia), sau prin consolidarea autonomiei regiunilor existente (Germania, Spania, Italia, Franţa, Polonia). Crearea regiunilor în noile state membre (Ungaria, Lituania, România) a constituit prilej de noi experimentări”, mai descrie studiul procesul de descentralizare.

Cum a făcut Polonia regionalizarea

În Polonia, procesul descentralizării a fost iniţiat din anul 1990 şi a cuprins asigurarea autonomiei locale şi reforma organizării teritoriale, se arată în studiul realizat la Parlamentul României.

Obiectivul esenţial al reformei administrative poloneze era îndeplinirea exigenţelor Chartei Autonomiei Locale a Consiliului Europei, semnată de Polonia în 1994, dar şi a dreptului comunitar, în perspectiva aderării Poloniei la Uniunea Europeană.

Polonia - organizarea teritorial-administrativă între anii 1975-1998 (Foto: Wikipedia)

Reforma poloneză a vizat acordarea competenţelor necesare colectivităţilor locale, astfel încât să se răspundă în mod eficient nevoilor cetăţenilor şi să poată fi accesate fondurile europene.

Reforma administrativ-teritorială propriu-zisă a început în anul 1999 şi a avut ca rezultat dezvoltarea politicii regionale.

Atunci s-a stabilit un sistem al administraţiei pe trei nivele: comune (gmina), districte (powiaty) şi regiuni (voievodate).

”În acest proces au apărut, iniţial, numeroase dificultăţi, determinate de lipsa unei strategii de dezvoltare regională, a unor proceduri financiare adecvate şi a unei capacităţi de cofinanţare adecvată”, reţine studiul parlamentar.

De la 1 ianuarie 1999, în Polonia s-au delimitat 16 noi regiuni care corespundeau metodologiei comunitare, fiind regiuni de nivel european NUTS II – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică de nivelul II -, aşa cum doreşte şi PDL să procedeze (însă într-un sistem cu mai puţine unităţi teritoriale, România având şi o populaţie cu 16 milioane de locuitori mai redusă decât a Poloniei)

După un an şi jumătate, Guvernul de la Varşovia a emis o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unui clasament NUTS provizoriu: 2.489 de comune (gminas), 373 arondismente, districte (powiaty), 44 grupări de arondismente (powiaty), 16 provincii (województwo-voievodate).

În prezent, Polonia are o administraţie locală organizată pe 3 nivele, compusă din 2.478 comune, 379 districte (powiats) şi 16 regiuni (voievodate).

Fiecare eşalon are competenţe proprii şi competenţe delegate care sunt atribuite prin lege.

Comunele (gmina) sunt conduse de o adunare deliberativă şi un birou executiv, condus de un primar, numit wojł în comunele rurale, burmistrz în comunele urbane şi prezydend miasta, în oraşele de peste 100 000 locuitori.

Districtele (powiaty) sunt entităţi administrative care au în jur de 100.000 de locuitori. 65 de oraşe poloneze cumulează funcţii ale comunelor şi ale districtelor.

Provincia este condusă de un consiliu şi un birou executiv, condus, la rândul lui, de un preşedinte.

Regiunile (voievodatele) sunt cele mai mari entităţi administrative şi sunt în număr de 16. Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodzki) şi un corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de un mareşal. Voivodatele au suprafaţa cuprinsă între 9.412 km2 şi 35.589 km2 şi o populaţie cuprinsă între 1.000.061 şi 5.130.000 locuitori. Regiunile au competenţe în special în domeniul apei, drumurilor, sănătăţii, serviciilor sociale, educaţiei, culturii şi dezvoltării economice.

Polonia, după reorganizarea teritorial-adminsitrativă (Foto: Wikipedia)

Populaţia principalelor capitale regionale variază între 119.000 locuitori (Zielona Gora), peste 571.000 locuitori (Poznan) şi peste 600.000 locuitori (Varşovia), se mai arată în studiul parlamentar românesc.

Deşi este descris destul de amănunţit, documentul parlamentar românesc consideră că modelul polonez de regionalizare este un eşec, fără însă a se oferi explicaţii pentru această aserţiune.

”Ţările mari, precum Germania, Italia, Spania au experimentat trei nivele, au reunit departamentele pentru a constitui regiuni, cu rezultate variabile (succes în Suedia, eşec în Polonia şi Ungaria)”, se menţionează în documentul intern de la Parlamentul României.

Publicat la data de 8.6.2011 .

12 comentarii

  1. O zi obişnuită – 8 Iunie / “Ticaloşi din toate partidele – uniţi-vă!” « Politeía
    8.6.2011, 6:57 am

    […] 4. Tradiţia scandinavă. Suedia şi Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la modelul francez principiul uniformităţii, dar l-a aplicat într-un cadru ceva mai descentralizat. Citeste mai departe pe cursdeguvernare.ro […]

  2. Semanticus
    8.6.2011, 7:55 am

    a, asa se explica, 🙂 exista un studiu parlamentar. Hai sa il vedem domle !
    Partea cea mai gogonata este asta “Într-un document parlamentar care foloseşte date din anul 2009 , se arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni.”
    – Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România,
    Guvernul României şi Comisia Europeană, Programul Phare,
    1997
    – Hotărârea Guvernului României din 20 noiembrie 2002 privind
    elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare, în
    Monitorul Oficial al României nr. 898/2002
    – Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, în
    Monitorul Oficial al României nr. 265/1998

    Ar fi culmea ca doamna Roberta Anastase sa gireze un asemenea studiu, dansa in calitate de sociolog nu ar tolera goggosi dastea, sper.

    • Cristian Grosu
      8.6.2011, 8:03 am

      domnule: cursdeguvernare.ro a citat din chiar documentul parlamentar. (e pe site-ul Parlamentului, dar e pe intranet, nu pentru popor..). gogosi? no problem: aveti idee cate documente a “elaborat” Romania fara sa le “constientizeze” cineva? aveti idee cate acte normative au “emanat” guvernele Romaniei (toate, fara nici cea mai mica exceptie) pentru a indeplini vreun criteriu conjuntural ca sa… si sa… ? aveti idee cate lucruri marete a trecut Emil Boc in actele normative pe care si-a asumat raspunderea, luand cu copy/paste din scrisorile de intentie cu finantatorii internationali, fara sa le “constientizeze”?
      aveti idee cate chestii face clasa politica fara sa le inteleaga sensul?
      păi…

      • Semanticus
        8.6.2011, 8:16 am

        @Cristian Grosu,
        daca cursdeguvernare.ro are acces pe intranetul Parlamentului la acest studiu asta este un lucru interesant dar problematic din anumite puncte de vedere. Daca ati luat doar o sursa si aia netransparenta si cu lacune de documentare atunci sigur nu ati constientizat cum trebuie gestionat subiectul in comunicarea publica. Cine citeste Cartea verde a dezvoltarii regionale va recunoaste, daca este bine intentionat, ca nu ar putea sa treaca peste bazele de date de acolo.
        Eu vorbesc de nivelul analizei nu de altceva.
        Reestul este blabla. Fratilor, sunteti la CURSUL DE GUVERNARE !

        • Cristian Grosu
          8.6.2011, 8:57 am

          domnule:
          cursdeguvernare.ro nu are acces: şi-a făcut singur. iar materialul l-am prezentat nu pentru coerenţă şi viziune, ci pentru faptul că el e baza la care se raportează cei care iau decizia regionalizării. e o viziune: câtă vreme produce consecinţe cum să o ignori? 🙂

  3. Semanticus
    8.6.2011, 10:02 am

    Nu incercati sa dregeti busuiocul, impresia “artistica” e tot una slaba. Trec peste mistocareala cu accesul. Analiza nu este, folosti doar un documentar, nu e studiu, pe care trebuie sa il promovati. Evident nu aveti voie sa il Analizati doar ati facut in rezumat cu copy-paste. Daca ati mai fi citat si alte surse academice mai ziceam. Folositi si voi titluri corecte fara chestii pompoase ca nu mai convingeti pe nimeni.

    • Cristian Grosu
      8.6.2011, 10:20 am

      multumim. nicio mistocareala, n-avem timp nici de ea si nici de busuioc. suntem aici – ne gandeam ca poate va intereseaza ceea ce indeobste nu puteţi vedea: un document după care cei pe care i-ati ales iau decizii care vă influenteaza viata. pentru că după asta vor decide. sunteti liber să nu, poate pe altii să da.

      • Semanticus
        8.6.2011, 7:14 pm

        Nu le vad pe toate, dar aici am vazut din prima incompetenta si partinire. Daca voi, pagina cu pretentie de grup de experti pe probleme de guvernare, nu puteti filtra cu argumente un documentar incropit de nu stiu ce birocrat de la o comisie parlamentara, atunci ce pretentii sa mai avem de la cititorii vostrii?
        Chiar nu e stilul meu sa fac morala pe net….

  4. norse
    8.6.2011, 11:27 am

    ma uit pe hartile Poloniei si vad ca noile voievodate nu se suprapun pe granitele fostelor judete. Apoi, in Polonia, 97% sunt polonezi, ca grup etnic, si numai 3% se imparte la cateva etnii. Deci, ei nu au chestia asta pe care o avem noi cu maghiarii, care au interes sa ramana majoritari inntr-o anumita regiune, cum ar fi una compusa din Harghota, Covasna, Mures. Oricum, sunt diferente semnificative intre cele 2 tari, nu stiu daca poate fi aplicat modelul polonez in Romania.

  5. Subiectele Zilei: Cum ia Mitropolia Ardealului bani europeni pentru a inmulti pestii bio din Romania; Cum sa refuzi o mita de 10.000 de euro si sa ajungi de rasul lumii; Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia; M
    9.6.2011, 6:59 am

    […] Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia. PDL si aripa democrat-liberala a Guvernului incearca sa impuna in Coalitie inlocuirea celor 41 de judete ale Romaniei cu 8 regiuni de dezvoltare pana la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai usor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, pusi la dispozitie de Executivul european in perioada 2013-2014 pentru lucrarile de infrastructura rutiera, apa si canalizare din teritoriu. Intr-un document parlamentar care foloseste date din anul 2009 , se arata ca Romania, la nivel guvernamental, a constientizat abia inanul 2006 necesitatea demararii procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare intre regiuni. In schimb, Bulgaria si Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni in anu 2003, Polonia in anul 2004, iar Slovacia in 2005. Integral pe CursdeGuvernare.ro. […]

  6. Subiectele Zilei: Cum ia Mitropolia Ardealului bani europeni pentru a inmulti pestii bio din Romania; Cum sa refuzi o mita de 10.000 de euro si sa ajungi de rasul lumii; Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia; M
    9.6.2011, 11:06 am

    […] Regionalizarea Romaniei. Modelele europene de regionalizare. Comparatia cu Polonia. PDL si aripa democrat-liberala a Guvernului incearca sa impuna in Coalitie inlocuirea celor 41 de judete ale Romaniei cu 8 regiuni de dezvoltare pana la finalul acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai usor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, pusi la dispozitie de Executivul european in perioada 2013-2014 pentru lucrarile de infrastructura rutiera, apa si canalizare din teritoriu. Intr-un document parlamentar care foloseste date din anul 2009 , se arata ca Romania, la nivel guvernamental, a constientizat abia inanul 2006 necesitatea demararii procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare intre regiuni. In schimb, Bulgaria si Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni in anu 2003, Polonia in anul 2004, iar Slovacia in 2005. Integral pe CursdeGuvernare.ro. […]

  7. Există sau nu Ținutul Secuiesc? Cum își distruge România viitorul din cauza unor gărgăuni #riscograma
    9.6.2011, 2:51 pm

    […] nu s-a pregătit dar a scos din pălărie formula de organizare în regiuni de dezvoltare care datează din 1998. Singurul merit al său este că, fiind o formulă deja-existentă și […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română