Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Reforma Prof. dr. Toader pe Justiție: magistrații vor fi verificați disciplinar de către factorul politic, președintele e scos din procedura de numire a procurorului general și a șefului DNA

de Mariana Bechir 23.8.2017

Președintele României nu va mai fi implicat în numirea șefilor parchetelor, (”pentru a depolitiza procedura”), dar Inspecția Judiciară (care îi cercetează disciplinar pe procurori și judecători) va trece sub controlul Ministerului Justiției, adică sub control politic direct;

sunt două dintre principalele propuneri cuprinse în proiectul legislativ privind sistemul judiciar.

Proiectul a fost prezentat miercuri de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și va fi trimis Parlamentului.

Este prima parte a pachetului de legi pe justiție și cuprinde exclusiv modificări pe cele trei legi ce reglementează domeniul:

  • Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
  • Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
  • Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Proiectul privind intervențiile pe Coduri nu a fost prezentat miercuri, în pofida faptului că imediat după câștigarea alegerilor din decembrie 2016 coaliția PSD – ALDE anunța că aceasta este prioritatea în domeniu și chiar a elaborat, în mandatul lui Florin Iordache, OUG 13, care a fost retrasă în urma unora dintre cele mai mari proteste de după 1989.

Eliminarea șefului statului din procedura de numire a șefilor Parchetelor

Se păstrează modalitatea de acum de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o singură modificare, ce are legătură cu alte schimbări din Legea 303 – propunerea va fi făcută de Secția de judecători a CSM, nu de plenul Consiliului (în care sunt membri și reprezentanți ai rpocurorilor).

Marea noutate – procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT vor fi numiți de Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiție.

Acum, aceștia sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM.

Ministrul Toader a explicat, în conferința de presă în care a prezentat proiectul, că „procurorii sunt subrdonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic”. Și unii și alții sunt magistrați, dar “procurorii se bucură de stabilitate, pe când judecătorii se bucură de inamovibilitate”, a mai spus ministrul.

El a mai justificat decizia spunând că astfel vor fi depolitizate parchetele, declarație ce intră însă în contradicție cu transferul Inspecției Judiciare la Ministerul Justiției (instituție condusă politic).

În opinia judecătorului Cristi Dănileț, fost membru CSM, propunerea este în regulă, fiindcă decizia va aparține CSM.

Dar, constată acesta, “prin eliminarea decidentului (președintelui – n. red.) din ecuație nu ai eliminat politicul, numirile sunt politizate prin păstrarea ministrului” Justiției.

Ioan Stanomir, profesor universitar de drept constituțional la Facultatea de Drept a Universității București, consideră că prevederea “are ca scop marginalizarea șefului de stat dintr-un domeniu care îi este specific”.

“Șeful de stat este garantul independenței justiției și este instanța cea mai înaltă care trebuie să vegheze la respectarea domniei legii“, atrage el atenția.

După toate aparențele, majoritatea care se configurează la nivelul Curții Constituționale va da câștig de cauză actualei guvernări, crede profesorul Stanomir.

Reamintim că o propunere asemănătoare de scoatere a președintelui din procedură, precum cea din proiectul lui Tudorel Toader (numit minsitru la propunerea ALDE), există deja în Parlament și a fost depusă de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și liderul ALDE.

Verificarea disciplinară a magistraților trece sub control politic

Deși Tudorel Toader susține că proiectul său vizează depolitizarea Justiției, cea mai importantă prevedere este cea care stabilește transferul la Ministerul Justiției a Inspecției Judiciare, organismul care cercetează disciplinar magistrații, fie ei procurori sau magistrați.

“Este tot o formă de centralizare a puterii. Ministrul Justiției îl exclude pe președinte asumând că acesta este om politic, dar ministrul Justiției însuși este un om politic, iar influența sa, prin intermediul Inspecției Judiciare, poate fi de cea mai mare importanță în intimidarea și domesticirea judecătorilor și procurorilor”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Ioan Stanomir (foto).

O opinie asemănătoare are și judecătorul Dănileț:

“Dacă vrem o justiție în afara controlului politic, trebuie să fie în afara oricărei forme de influențare politică. E adevărat că, direct, nu se exercită o influență asupra decizie magistratului într-un caz cu un membru de partid.

Dar, este destul să-i aduci la cunoștință unui magistrat că este anchetat de Inspecția ministrului și să dai lucrul ăsta și în presă, ca să creeze o formă de influențare a magistratului, de presiune asupra lui”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro judecătorul Cristian Dănileț.

Trecerea Inspecției Judiciare la MJ înseamnă revenirea la subordonarea anterioară anului 2005 când a fost făcută cea mai importantă reformă din domeniu.

A fost în subordinea CSM până în 2012, după care a devenit independentă.

“Acum se revine la sistemul dinainte de reforma din 2004-2005. Personal, nu aș vrea să fiu magistrat anchetat de Inspecția Ministrului, am prins vremuri când decapitările se făceau prin intermediul Inspecției MJ. Aș vrea să văd însă propunerile în scris și a stabilit exact legătura MJ-IJ”, mai spune judecătorul.

Răspunderea magistraților

Proiectul introduce solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciu alături de stat. “Pentru că nu există nicio categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale dreptului”, a explicat ministrul.

Acum, legea precizează posibilitatea ca statul să recupereze de la magistrați prejudiciile decontate din cauza erorilor judiciare săvârșite cu rea-credință sau gravă neglijență  (prejudicii stabilite într-un proces la CEDO, de exemplu), dar nu a existat niciun astfel de caz.

“Până acum legea spunea ca ‘statul se poate îndrepta’ împotriva magistratului. Propunem sa scoatem ‘poate’. Voi face cândva publice toate erorile judiciare, statul nu s-a îndreptat niciodată împotriva magistratului care a greșit. Nu există categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale dreptului”, a declarat Tudorel Toader.

Se interzice cumulul pensiei cu salariul – Trei magistrați CCR afectați de măsură

Tudorel Toader a anunțat că va fi interzisă reangajarea magistraților care s-au pensionat.

În prezent se poate ca un magistrat tocmai pensionat să se reîncadreze la aceeași instituție, cu aprobarea CSM.

„La 49 de ani se pensionează (…). Nu sunt de acord cu astfel de reîncadrări (…) Tânăr și util sistemului era și când s-a pensionat”, a declarat ministrul Toader.

Practic, magistratul nu va mai putea cumula pensia (specială), așa cum se întâmplă acum în foarte multe cazuri.

Măsura are șanse mici de a intra în vigoare, fiindcă ar trebui să treacă de Curtea Constituțională, unde trei magistrați au și pensie:

  • Daniel Morar (51 de ani) – fost șef al DNA, a avut anul trecut, pentru aproximativ jumătate de an, o pensie de peste 100.000 de lei.
  • Mona Pivniceru (58 ani) – fostă judecătoare, a avut o pensie de aproape 186.000 de lei, în 10 luni.
  • Livia Stanciu (60 de ani) – fostă șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție – pensie de 125.244 lei, pentru perioada – august – decembrie)

Înființarea unui Parchet specializat în cazuri cu magistrați

Magistrații ar urma să scape de DNA, ministrul dorind înființarea unei direcții specializate în cadrul Ministerului Public, care să efectueze urmăriri penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

“Ca o garanție pentru independența judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori care sa ancheteze presupusele infracțiuni săvârșite de către magistrați”, a precizat Tudorel Toader.

Promovarea în carieră a magistraților – fără salturi de etapă

Nu vor mai fi permise salturile în carieră și crește vechimea, care va fi efectivă, corespunzătoare fiecărui nivel:

  • 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat.
  • 7 ani de activitate efectivă, la procurori, pentru a ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat.
  • 8 ani de activitate efectivă pentru a promova în funcția de procuror al DIICOT sau DNA.
  • 10 ani vechime efectivă pentru a ajunge judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
  • 15 ani vechime efectivă pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ.
  • 18 ani vechime efectivă pentru a promova judecător la ICCJ (din care cel puțin trei ani la o curte de apel).

Mandatele pentru funcțiile de conducere cresc la 4 ani – Nu se aplică celor deja în funcție

Se mai propune modificarea mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani. Este vorba, atât de funcțiile de conducere pentru judecători, cât și pentru procurori.

„Propunem ca, pe viitor, funcțiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani. Fac o cuvenită precizare, sunt niște principii de ordin constituțional care spun că mandatele în curs nu sunt afectate de modificări”, a spus Toader.

Asta înseamnă că nu intră sub incidența măsurii procurorul general (Augustin Lazăr) și procurorul-șef al DNA (Laura Codruța Kovesi) și DIICOT.

Primii doi, critici duri ai unor măsuri legislative luate de actuala putere, își încheie peste doi ani mandatele.

Trecerea de la procuror la judecător și invers, posibilă doar la început de carieră

Există o decizie CCR care spune că se poate trece din profesia de procuror în cae de judecător și invers, așa încât ministrul a explicat că ea trebuie păstrată, dar vor exista modificări care vor face posibil acest lucru doar în perioada de debut în carieră.

El a explicat că, la INM, magistrații au un an de pregătire comună, după care urmează pregătirea pe cele două specializări (în anul II) și stagiatura în care se realizează specializarea efectivă.

De aceea, posibilitatea va fi menținută doar cât timp magistratul va lucra la nivel de judecătorie, respectiv parchet de pe lângă judecătorie.

Magistrat, doar după 30 de ani și cu minim 5 ani experiență juridică

Nu se va mai putea ajunge în funcție de judecător sau procuror la 24 – 25 de ani, deoarece se vor introduce condiții de vârstă și experiență.

“Propunem ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani.

Cu alte cuvinte, termină Facultatea de Drept, face masterat sau nu face masterat, face doctorat sau nu face doctorat, avem foarte multe profesii juridice, țara nu are nevoie numai de procurori, repet avem 7.000 de procurori și judecători, țara are nevoie de consilieri juridici, de mediatori, de executori judecătorești, de notari, de avocat, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administrație, juriști sunt în ministere, juriști sunt peste tot.

Dobândești acea experiență profesională timp de cel puțin cinci ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să îți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a explicat Tudorel Toader.

Salarizare pentru munca prestată, nu pentru gradul deținut

“Sunt mulți jud și proc care au grade mult superioare și iau salarii aferente grad, chiar dacă își desfășoară activitate la instanțe inferioare”, a explicat ministrul.

De aceea, modificările stabilesc:

  • Pot participa la concurs pentru un prag profesional superior, dar dacă rămân la tribunal, de exemplu, vor fi plătiți pentru activitatea efectivă de la tribunal, nu precum la o curte de apel, chiar dacă are gradul necesar.
  • Își pot lua gradul și, când vor fi posturi libere, se vor putea muta, detașa

“Nu este în regulă ca un judecător să dea concurs pentru curtea de apel, să rămână la tribunal sau chiar la judec[torie, dar cu bani pentru curtea de apel”, a mai explicat ministrul.

Procurorul ierarhic superior va putea infirma soluția într-un și pentru motive de fond

Procurorul șef va putea infirma un act al procurorului din subordine nu numai pe chestiuni de legalitate, ci și pe fond.

Extinderea competențelor de verificare ale procurorului ierarhic superior presupune verificarea nu doar a legalității, ci și a temeiniciei unei soluții a procurorului de caz.

„Procurorul dă o soluție. O parte este nemulțumită, să spunem de clasare, face plângere. Azi procurorul ierarhic superior verifică legalitatea. După propunerea pe care am formulat-o, procurorul ierarhic superior verifică și temeinicia soluției. (…) Poate să evalueze conținutul probatoriului administrat”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, măsura nu va afecta independența procurorului de caz, ea vizând doar extinderea competențelor de verificare ale procurorul ierarhic superior.

Alte modificări:

  • Secțiile CSM vor decide separat asupra șefilor din Justiție
  • Membrii CSM vor fi suspendați din magistratură. Până acum, se supendau din funcție, dar rămâneau magistrați. Judecătorul Cristi Dănileț consideră problematică prevederea, întruct asta ar presupune și pierderea vechimii de magistrat în cei șase ani de mandat la CSM.
  • În caz de condamnare pentru vătămare corporală din culpă (de regulă, urmare a unui accident de circulație) a unui magistrat, acesta trebuie să părăsească magistratura.
  • Locuința de serviciu a magistraților s e va pierde automat după ieșirea din magistratură. Acum, locuința de serviciu este păstrată și după pensionare și chiar de către urmașii magistratului.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.8.2017

Un raspuns

  1. Romeo
    23.8.2017, 10:19 pm

    Cum am mai spus-o de mai multe ori : ne vor pune pielea pe băț.

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult