Consiliul fiscal a avizat favorabil, dar cu rezerve, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente și servicii de restaurant.
Rezervele au fost exprimate joi, prin intermediul unei opinii emise de Consiliul fiscal. Acestea se referă, în principal, la faptul că sursa de compensare a deficitului generat de scăderea TVA este identificată de guvern în primul rând prin eficientizarea activității ANAF, Consiliul fiscal considerând că este prematur să fie luate în calcul venituri suplimentare în legătură cu care, deocamdată, nu există ”indicii puternice” că aceste câștiguri ”sunt de natură permanentă”.
Consiliul fiscal mai atrage atenția și asupra faptului că ”o acomodare a reducerii de TVA aflate în discuție printr-o nouă reducere a investițiilor publice, în condițiile în care începând cu anul 2012 acestea au intrat pe un pronunțat trend descendent (anul 2014 consemnând de altfel minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB după standarde ESA20104) ar putea avea consecințe majore pe termen mediu și lung asupra potențialului de creștere economică, dat fiind necesarul major de investiții publice în infrastructură.”
Calculele Guvernului ”nu bat” cu calculele Consiliului fiscal
Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanță de urgență estimează o pierdere de venituri bugetare de 2,44 mld. lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 6 luni de execuție în standarde cash), de 5,17 mld. lei în 2016, 5,51 mld. lei în 2017, 5,87 mld. de lei în 2018.
O evaluare paralelă a Consiliului fiscal cu privire la impactul bugetar de runda întâi al acestei măsuri indică o pierdere de venituri de 2,78 mld. de lei în 2015, 5,86 mld. lei în 2016, 6,22 mld. lei în 2017 și 6,61 mld. lei în 2018, nivelurile fiind relativ apropiate de estimările Finanțelor.
Efectele de runda a doua generate de această măsură (provenite din creșterea economică suplimentară) sunt evaluate de către guvern la circa 1 mld. lei în 2015 și circa 1,8 mld. lei în perioada 2016-2018.
În ceea ce privește efectele de runda a doua, reluarea algoritmului descris în Opinia Consiliului fiscal din data de 30.03.2015 indică venituri suplimentare de 0,22 mld lei în 2015, 0,73 mld. în 2016, 1,22 mld. de lei în 2017 și 1,58 mld. de lei în 2018, corespunzătoare unui avans economic suplimentar de 0,2 pp în 2015, 0,3 pp în 2016 și 2017 și 0,2 pp în 2018, niveluri semnificativ inferioare față de cele estimate de MFP, cu precădere în intervalul 2015-2016.
Documentul guvernului cuantifică de asemenea încasările suplimentare de venituri din îmbunătățirea activității ANAF la circa 5,5 mld. în 2015, 14 mld. lei în anul 2016 și, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.
Despre optimismul guvernamental legat de performanțele ANAF, Consiliul fiscal afirmă:
”Am susținut în numeroase rânduri că este imposibil de cuantificat ex-ante dimensiunea veniturilor suplimentare generate de reducerea evaziunii fiscale, fiind totodată întru totul de acord cu ideea includerii ex post a veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării în construcția bugetară ca sursă de compensare a reducerilor de taxe și impozite, dar doar după ce cuantumul acestora ar putea fi evaluat cu un grad ridicat de încredere și ar exista suficiente indicii ale apariției unui trend cel puțin pe termen mediu în reducerea evaziunii fiscale – ceea ce ar echivala cu un caracter de permanență al acestor venituri.”
Despre încălcările repetate ale Legii responsabilității fiscal-bugetare
Consiliul fiscal reamintește Guvernului: ”Proiectul de ordonanță de urgență a fost aprobat de guvern în ședința din 07.04.2015 și ulterior publicat în Monitorul Oficial din 14.04.2015, fără a avea avizul Consiliului fiscal, obligatoriu potrivit art. 13 al LRFB. Ușurința cu care regulile fiscale au fost eludate în mod repetat în trecut, precum și încălcările prevederilor art. 13 al LRFB care stipulează obligativitatea avizului Consiliului fiscal în cazul propunerilor de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, în absența unor măsuri de majorare a altor categorii de venituri bugetare așa cum solicită LRFB, evidențiază slăbiciunea constrângerilor exercitate de prevederile LRFB. În acest context, există îngrijorări serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale europene instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal).”
