Bruxelles-ul intenționează să reducă cu peste 30 de miliarde de euro bugetul alocat în perioada 2021-2027 politicilor de coeziune, fonduri accesate în special de statele din Europa Centrală și de Est, crescând însă suportul financiar pentru statele din sud- Grecia, Italia și Spania.
Propunerile de reformă ale politicii de coeziune (fonduri de 330 miliarde euro), care vor fi prezentate marți de către Comisia Europeană, reprezintă una dintre cele mai importante modificări care vor fi operate în bugetul comunitar 2021-2027.
Potrivit draftului de proiect consultat de Financial Times, Comisia va revizui criteriile de alocare a fondurilor, situație care va genera o reducere a fondurilor pentru Europa Centrală și de Est mai mare de 10%, cât reprezentă în termeni reali reducerea generală a programului.
Publicația nu oferă date care privesc România.
Cifrele exacte sunt încă subiect de dispute aprinse în interiorul Comisiei, ai căror oficiali discută de zile bune detalii ale modului de redistribuire a fondurilor.
Modelul prezentat de Comisie arată rău pentru Est: de exemplu, potrivit cifrelor disponibile marți dimineață, Poloniei i s-ar reduce fondurile disponibile cu 23% (- 19,5 miliarde euro în exercițiul 2021-2027 față de suma disponibilă în perioada 2014-2020)
Jerzy Kwiecinski, ministrul Dezvoltării din Polonia, a avertizat că această reducere este complet ”nedreaptă”- semn că urmează o escaladare a tensiunilor între Varșovia și Bruxelles.
Pentru Ungaria, Cehia, Estonia și Lituania, reducerea ar fi de 24%.
În compensație, statele din sudul continentului, își păstrează, sau chiar primesc în plus la fondurile de coeziune.
Alocarea Spaniei ar urma să crească cu 5%, la 34 miliarde euro, alocarea Greciei ar urma să crească cu 8%, la 19,2 miliarde euro, iar Italiei i s-ar suplimenta fondurile cu cu 6,4%, la 38,6 miliarde euro.
Noile criterii de finanțare asigură că majoritatea reducerilor operate în politicile de coeziune din perioada 2021-2027 sunt suportate de statele din centrul continentului, care au beneficiat ”disproporționat” de programe după extinderea operată în 2004.
Comisia afirmă că aceste noi criterii sunt adaptate ”evoluției disparităților” în Europa după criza financiară, atenția specială fiind acordată zonelor cele mai sărace și mai puțin dezvoltate ale continentului.
În ansamblu, Statele Baltice și cele care formează Grupul Vișegrad vor pierde în jur de 37 miliarde euro în următorul cadru financiar multianual, iar statele din sud- Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Cipru- vor primi 3,7 miliarde euro în plus.
O serie de state din Nordul Europei își văd fondurile menținute la aceleași valori ca în precedentul exercițiu financiar. Este cazul Belgiei, Suediei, Danemarcei și Olandei.
Oficialii UE afirmă că schimbările propuse reflectă progresele economice înregistrate de multe dintre cele 10 state care au aderat la UE în 2004, respingând acuzația că reduce finanțările. Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, privește valul de critici primite drept un semn bun: ”Sunt criticat de toată lumea, asta înseamnă că am dreptate”, a spus comisarul în urmă cu câteva zile.
