joi

28 martie, 2024

5 ianuarie, 2017

sonda-forajMinistrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, va promova introducerea unui „impozit suplimentar de 20% pe profitul realizat din valorificarea resurselor naturale fără a fi prelucrate în România”, potrivit unei declarații citate de Agerpres.

„Dacă resursa naturală pleacă într-o unitate de procesare în România, nu se va aplica această cotă”, a explicat Viorel Ștefan.

Finalizarea Legii redevențelor este un obiectiv stabilit pentru primul trimestrul din 2017. „Suntem în întârziere. De doi ani jucăm în prelungiri în materie de redevențe și trebuie curmată această situație”, a mai spus ministrul Finanțelor.


În prezent, redevențele variază între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de mărimea zăcământului. Noul ministru al Finanţelor nu a dat nici un indiciu privind modificările care ar urma să fie făcute.

Sistemul redevențelor pentru petrol şi gaze este neschimbat din 2004, când a fost stabilit în vederea privatizării Petrom. Sistemul a fost prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi ulterior, de facto, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare.

(Citiţi şi Guvernul amână încă un an modificarea redevențelor – legea ar putea trece prin Parlament anul viitor, cu aplicare din 2017)

Negocierile cu marile companii care extrag resurse naturale în România au început încă din 2013, când premierul de atunci, Victor Ponta, a promis că va introduce un nou sistem de taxare, mai aspru, a resurselor de petrol și gaze.

Cel mai proeminent dintre producători este OMV Petrom, care extrage aproape toată producția de petrol a țării și aproape jumătate din cea de gaze naturale. OMV Petrom a exercitat, neoficial, presiuni privind menținerea redevențelor la un nivel convenabil, ridicând problema investițiilor și a resurselor pe care le-a descoperit în Marea Neagră.


OMV a lăsat să se înţeleagă, la un moment dat, că ar putea încetini investiţiile în perimetrele din Marea Neagră şi că ar putea a exporta direct resursele din platforma continentală, dar nu prin operatorul magistralei naționale de gaze naturale, Transgaz.

Spre sfârșitul anului 2015, FMI a atras atenția că noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere de guvernul în funcție la acea dată „ar trebui calibrat cu atenție pentru a se asigura un echilibru între stimularea investițiilor pe de o parte, și obținerea de către Stat a părții ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte”, potrivit unui comunicat emis în octombrie 2015.

Un an mai târziu, proiectul legii redevențelor finalizat de Ministerul Finanțelor menținea redevențele la un nivel apropiat de cel actual și oferea deduceri pentru investițiile offshore, potrivit declarației ministrului Finanțelor, Anca Dragu, la prezentarea bilanțului de 12 luni de la preluarea mandatului.

(Citiţi şi Redevențele pe resurse / Deductibilitate mai mare pentru investițiile în zăcămintele din Marea Neagră. Anca Dragu lasă viitorului guvern proiectul de lege)

Statul român a încasat în 2015 redevențe petroliere și miniere în valoare totală de circa 1,3 miliarde lei, echivalentul a 292 milioane de euro, sub nivelul din anii precedenți, potrivit datelor preliminare prezentate de fostul ministru.

Nivelul redevențelor la țiței și gaze reprezintă aproximativ 85% din totalul redevențelor colectate anual.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: