Record de conjunctură – inflaţia anuală a coborât sub o jumătate de procent

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna ianuarie 2014 cu 0,43% față de luna anterioară și au ajuns la doar +0,41% față de luna ianuarie 2013. Ceea ce înseamnă că riscul de a ajunge cu creşterea anuală a preţurilor în teritoriul negative s-a diminuat semnificativ, în pofida deschiderii sezonului de reduceri.

Creșterea medie a prețurilor pe ultimelor 12 luni a fost de 1,0% potrivit metodologiei naționale. Fapt bizar, datele comunicate de INS nu mai includ indicele armonizat al prețurilor de consum IAPC. De fapt, acesta este utilizat la nivel european pentru a asigura comparabilitatea între țări și constituie indicatorul de creștere a prețurilor luat în considerație pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.

În prima lună a acestui an lună, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,57%, preţurile produselor nealimentare (unde sunt incluși carburanții) au avansat cu 0,23% iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,61%. Rezultanta de 0,43% a înlocuit în calculul IPC inflația lunară de 0,85% consemnată în ianuarie 2014. Pe această cale, inflația anuală a coborât la 0,41% față de 0,83% la finele anului trecut.

La nivelul marii majorităţi a produselor de bază, în luna ianuarie 2015, preţurile au fost stabile, cu un plus de doar 0,08% la carne (+0,03% la carnea de porc) şi 0,04% la pâine. În plus, s-au ieftinit din nou uleiul comestibil (-0,15%) și zahărul (+0,50%).

Cu toate acestea, produsele alimentare au adus jumătate din creşterea generală preţurilor, cea mai mare scumpire fiind înregistrată la grupa de legume şi conserve de legume (4,51%, cu o influenţă de un sfert din inflaţia totală). Oarecum neaşteptat, nu cartofii au jucat rolul principal, deoarece ei început anul cu o scumpire mai mica de trei procente (+2,95%), ci “alte legume şi conserve de legume” (+6,26%).

Celălat factor-cheie pentru valoarea de inflație consemnată pentru luna ianuarie2014 a fost majorarea tarifelor practicate la energia electrică cu 4,75% (cu o influenţă de două treimi din valoarea IPC). În schimb, gazele natural şi-au păstrat preţul neschimbat iar energia termică a înregistrat o scumpire minimală (+0,2%).

Ca influenţă puternică în sensul scăderii preţurilor poate fi consemnată doar reducerea cu aproape două procente şi jumătate a preţurilor la combustibili, grupă la care ieftinirea petrolului şi, implicit, a carburanţilor, a jucat rolul principal. Matematic, efectul direct a fost o diminuare a inflaţiei lunare cu 0,2%.

De reţinut, însă, valoarea de inflație CORE 2, respectiv creșterea prețurilor aflată sub influența politicii monetare a fost în ianuarie 2014 aproape de trei ori mai ridicată faţă de media lunară din anul anterior, ceea ce indică o potenţială schimbare de trend în evoluţia prețurilor. Este o evoluţie care va trebui monitorizată atent în lunile următoare.

În aceste condiţii, recordul de minim istoric atins de inflaţia anuală la începutul lui 2015 este, mai degrabă, unul conjunctural. După luna februarie, vom asista la o revenire spre valori mai ridicate ale indicelui preţurilor de consum, favorizată şi de efectul de bază al performanţelor de scădere lunară a preţurilor înregistrate în 2014.

Pe parcursul lui 2015, va trebui să rămânem atenți la procesul de stabilizare a inflației spre o valoare dezirabilă și apropiată de fundamentele reale ale economiei, undeva uşor peste două procente. Mai ales că indexările de venituri au fost deja antamate pe ideea unei inflații pe 2014 mai mare decât cea efectiv consemnată.