Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

Recalcularea pensiilor – nelămuriri şi soluţia

de Marin Pana , 8.2.2018

În esenţă, statul şi-a luat un angajament faţă de o persoană că îi va plăti lunar o sumă de bani. Nu importă că e vorba de pensie sau de salariu. De ce salariul poate fi „tăiat” iar pensia este „sfântă” (ca „drept patrimonial”, adică cei în cauză au fost „împropietăriţi” de stat cu o sumă de bani plătibilă etern), nu e clar.

De fapt, pensiile se dau din salarii, care provin din munca depusă. A da pensie unuia, indiferent de rezultatele muncii depuse de altul care o plăteşte, nu mai ţine de solidaritate socială ci de aberaţie economică. Atenţie, simplificând, dacă un salariat „ţine” un pensionar, atunci o firmă, când plăteşte (conform legii) un angajat, plăteşte şi o pensie.

Salariul îl stabileşte ea cu angajatul dar valoarea punctului de pensie, implicit pensia, o stabileşte statul (şi o măreşte cum vrea el). Practic, statul poate majora arbitrar costul salarial atunci când măreşte pensiile, ceea ce creşte costurile şi afectează competitivitatea. Totodată, creşte inflaţia, ceea ce reduce puterea de cumpărare. Nu doar a pensiilor majorate, ci şi a salariilor din care se dau majorările.

În treacăt fie spus, dacă un salariat primeşte bani în plus, s-ar putea să muncească mai mult sau mai bine ( din păcate nu prea e cazul la bugetari). Dacă un pensionar primeşte mai mulţi bani, activitatea din firma care plăteşte salariul angajatului din care se dă pensia respectivă nu beneficiază cu nimic.

Păstrarea costurilor salariale prin reducerea fiscalităţii transferă problema la bugetul de stat, de unde trebuie mutaţi automat ( mai mulţi) bani ( tradiţional, de la investiţii) pentru asigurarea plăţii pensiilor ( undeva cam o treime din total în ultimii ani ). Asta după eroarea monumentală de politică economică din 2007, când sistemul de asigurări sociale era echilibrat, dar unii au ţinut morţiş „să avem şi noi faliţii noştri”.

Dincolo de faptul că această abordare distorsionează grav principiul contributivităţii ( care mai rămâne să aibă corespondenţă cu realitatea doar în proporţie de două treimi), culmea este că pensionarii ajung să-şi acorde singuri o parte din pensie pe calea impozitelor plătite la stat ( impozit pe venit, pe proprietate, TVA, accize etc.), transferate parţial la bugetul de asigurări sociale.

La salarii se merge, conform declaraţiilor făcute cât se poate de clar de ministrul muncii, pe principiul „la muncă egală, salarii egale”. La pensie, acelaşi ministru, care este şi al protecţiei sociale, nu mai clamează principiul egalităţii, ceea ce constituie o inconsecvenţă logică elementară.

Adică anumite salarii, acordate pe MUNCA ( fie ea discutabilă a) UNORA pot să scadă, cam 3% dintre ele, dar toate pensiile, plătite din MUNCA ALTORA trebuie nu doar să rămână ci să şi crească automat odată cu punctul de pensie, ceea ce „nu rimează”. Mai ales, că la vremea lor, unii cu pensii mari au avut salarii mai mari tot faţă de alţii cu salarii mai mici, deşi au muncit la fel.

De fapt, ca mod de calcul, decizia de pensionare nu conţine sume. Ca „drept patrimonial”, toată matematica aferentă se concentrează pe stabilirea unui punctaj. Acesta dă, de fapt, dreptul la o pensie mai mare sau mai mică, prin raportare an de an la media naţională şi la durata legală de activitate.

Valoarea punctului de pensie cu care se înmulţeşte APOI acest punctaj este una stabilită de guvern în fiecare an. Cu alte cuvinte, ar putea să crească sau sau să scadă, exact ca şi salariile din care se acordă pensiile. Soluţia simplă este să împărţim suma prezumat a fi strânsă din impozitarea salariilor la numărul total de puncte de pensie şi să vedem ce valoare rezultă pentru un punct.

Dacă vrem să majorăm sustenabil şi fără a face împrumuturi pensiile, atunci nu avem decât să le dăm transparent. După posibilităţile reale şi nu după dorinţele electorale. Dacă ni se pare că rezultă prea puţini bani, atunci putem interveni cu partea de subvenţie venită acum de la buget ( ce ar trebui limitată ca procentaj din PIB). Dar nu „la grămadă” şi nu pe post de drept de pensie, ci drept ajutor social.

Acordat după o grilă regresivă ( mai mult la cei cu venituri mici şi mai puţin la cei cu venituri mai mari), astfel încât să nu piardă la pensie cei care încasează bani până la un anumit plafon, fie el un salariu mediu NET pe economie sau similar. Însă nu există niciun motiv logic pentru a subvenţiona de la bugetul de stat pensiile care sunt mai mari decât acel plafon.

Pentru un salariu mediu NET pe economie, un salariat trebuie să meargă la muncă, un pensionar, cu care suntem solidari, nu trebuie să meargă la muncă. Totodată, nu există nici o raţiune de a suvenţiona de la bugetul de stat pensiile unor oameni care, deşi ( pentru că atât au contribuit la vremea lor) au pensia mică, obţin venituri substanţiale din alte surse (afaceri, chirii etc.).

Desigur, nu are nimeni nimic cu drepturile lor la pensie, dar numai din sumele colectate la bugetul asigurărilor de stat. A pune pe cineva să plătească impozite pe munca depusă, pentru a subvenţiona pensia unuia care are proprietăţile şi timpul necesar pentru a obţine venituri din afaceri nu ţine de solidaritate socială, ci de bancurile de la Radio Erevan.

Mai ales că angajatul sursă de pensii trebuie să-şi facă o casă, o familie, să-şi întreţină mai întâi copiii, eventual să pună şi el un ban deoparte. Pentru că are şi el nevoie, inclusiv pentru problemele de sănătate neglijate din lipsă de bani şi de acces (acesta din urmă îngreunat de persoane cu venit presupus mic şi timp mult, tot pe banii lui).

Aşadar, punct de pensie rezultat din posibilităţile bugetare şi majorat strict după salariul mediu pe economie şi/sau majorarea de taxare salarială. Plus compensarea necesităţilor rezultate din pensii considerate mici de la bugetul de stat. Dar NUMAI pentru pensii mici, NU şi pentru pensii mari. Altminteri, solidaritatea socială devine, vorba lui nenea Iancu, „trai neneacă, pe banii altora”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reîncălzirea relației Turcia – Germania: Recep Tayyip Erdogan, întâlnire cu Angela Merkel, după instalarea Guvernului de la Berlin

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează să viziteze Berlinul odată ce un nou guvern german va fi instalat, a anunţat prim-ministrul Binali Yildirim într-un interviu… Mai mult

Stiri

Protest în fața Guvernului, din cauza scăderii indemnizațiilor pentru creșterea copilului

Vladimir Ionescu

Zeci de părinți au protestat duminică în fața Palatului Victori, deoarece unele dintre modificările fiscale au dus la diminuarea veniturilor plătite în concediu medical și… Mai mult

Europa

Marș nazist și anti-UE la Sofia, cu participarea unor extremiști din alte state membre

Iulian Soare

Sute de persoane din mai multe ţări au participat, sâmbătă seară, la Sofia, la un marş organizat în memoria unui general bulgar, Hristo Lukov, care… Mai mult

Stiri

Conferința de Securitate de la Munchen: Mihai Fifor s-a întâlnit cu reprezentanți ai producătorului de armament Lockheed Martin

Vladimir Ionescu

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a avut sâmbătă, la Munchen, o întâlnire cu preşedintele companiei americane Lockheed Martin, Marillyn Hewson, în cadrul căreia s-a discutat… Mai mult

Stiri

Țară de tranzit: Numărul imigranților care au încercat să iasă ilegal din țară, mai mare decât al celor care au intrat ilegal

Vladimir Ionescu

Aproape 6.000 de persoane au încercat să treacă ilegal granița română, în 2017, cei mai mulţi fiind organizaţi în grupuri conduse de călăuze, potrivit datelor Poliției… Mai mult

Stiri

Nouă modificare a Codului Fiscal: Primele vizate sunt PFA-urile

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanţelor vrea să crească impozitarea veniturilor PFA, care acum este plafonată la nivelul salariului minim pe economie. “Un angajat plăteşte contribuţii la cât câştigă.… Mai mult

Europa

Proteste în Franța, după prezentarea reformei bacalaureatului

Vladimir Ionescu

Sute de liceeni au protestat la sfârșitul săptămânii în Franța, după ce ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat miercuri reforma examenului de bacalaureat. Examen considerat… Mai mult