Analiză

Costul forţei de muncă, cu aproape 14% mai mare faţă de anul trecut. Implicaţii

Costul orar al forţei de muncă crescut în trimestrul III 2018 cu 13,91% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (+1,53% comparativ cu T2 2018), potrivit… Mai mult

04.12.2018

Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Recalcularea pensiilor – nelămuriri şi soluţia

de Marin Pana , 8.2.2018

În esenţă, statul şi-a luat un angajament faţă de o persoană că îi va plăti lunar o sumă de bani. Nu importă că e vorba de pensie sau de salariu. De ce salariul poate fi „tăiat” iar pensia este „sfântă” (ca „drept patrimonial”, adică cei în cauză au fost „împropietăriţi” de stat cu o sumă de bani plătibilă etern), nu e clar.

De fapt, pensiile se dau din salarii, care provin din munca depusă. A da pensie unuia, indiferent de rezultatele muncii depuse de altul care o plăteşte, nu mai ţine de solidaritate socială ci de aberaţie economică. Atenţie, simplificând, dacă un salariat „ţine” un pensionar, atunci o firmă, când plăteşte (conform legii) un angajat, plăteşte şi o pensie.

Salariul îl stabileşte ea cu angajatul dar valoarea punctului de pensie, implicit pensia, o stabileşte statul (şi o măreşte cum vrea el). Practic, statul poate majora arbitrar costul salarial atunci când măreşte pensiile, ceea ce creşte costurile şi afectează competitivitatea. Totodată, creşte inflaţia, ceea ce reduce puterea de cumpărare. Nu doar a pensiilor majorate, ci şi a salariilor din care se dau majorările.

În treacăt fie spus, dacă un salariat primeşte bani în plus, s-ar putea să muncească mai mult sau mai bine ( din păcate nu prea e cazul la bugetari). Dacă un pensionar primeşte mai mulţi bani, activitatea din firma care plăteşte salariul angajatului din care se dă pensia respectivă nu beneficiază cu nimic.

Păstrarea costurilor salariale prin reducerea fiscalităţii transferă problema la bugetul de stat, de unde trebuie mutaţi automat ( mai mulţi) bani ( tradiţional, de la investiţii) pentru asigurarea plăţii pensiilor ( undeva cam o treime din total în ultimii ani ). Asta după eroarea monumentală de politică economică din 2007, când sistemul de asigurări sociale era echilibrat, dar unii au ţinut morţiş „să avem şi noi faliţii noştri”.

Dincolo de faptul că această abordare distorsionează grav principiul contributivităţii ( care mai rămâne să aibă corespondenţă cu realitatea doar în proporţie de două treimi), culmea este că pensionarii ajung să-şi acorde singuri o parte din pensie pe calea impozitelor plătite la stat ( impozit pe venit, pe proprietate, TVA, accize etc.), transferate parţial la bugetul de asigurări sociale.

La salarii se merge, conform declaraţiilor făcute cât se poate de clar de ministrul muncii, pe principiul „la muncă egală, salarii egale”. La pensie, acelaşi ministru, care este şi al protecţiei sociale, nu mai clamează principiul egalităţii, ceea ce constituie o inconsecvenţă logică elementară.

Adică anumite salarii, acordate pe MUNCA ( fie ea discutabilă a) UNORA pot să scadă, cam 3% dintre ele, dar toate pensiile, plătite din MUNCA ALTORA trebuie nu doar să rămână ci să şi crească automat odată cu punctul de pensie, ceea ce „nu rimează”. Mai ales, că la vremea lor, unii cu pensii mari au avut salarii mai mari tot faţă de alţii cu salarii mai mici, deşi au muncit la fel.

De fapt, ca mod de calcul, decizia de pensionare nu conţine sume. Ca „drept patrimonial”, toată matematica aferentă se concentrează pe stabilirea unui punctaj. Acesta dă, de fapt, dreptul la o pensie mai mare sau mai mică, prin raportare an de an la media naţională şi la durata legală de activitate.

Valoarea punctului de pensie cu care se înmulţeşte APOI acest punctaj este una stabilită de guvern în fiecare an. Cu alte cuvinte, ar putea să crească sau sau să scadă, exact ca şi salariile din care se acordă pensiile. Soluţia simplă este să împărţim suma prezumat a fi strânsă din impozitarea salariilor la numărul total de puncte de pensie şi să vedem ce valoare rezultă pentru un punct.

Dacă vrem să majorăm sustenabil şi fără a face împrumuturi pensiile, atunci nu avem decât să le dăm transparent. După posibilităţile reale şi nu după dorinţele electorale. Dacă ni se pare că rezultă prea puţini bani, atunci putem interveni cu partea de subvenţie venită acum de la buget ( ce ar trebui limitată ca procentaj din PIB). Dar nu „la grămadă” şi nu pe post de drept de pensie, ci drept ajutor social.

Acordat după o grilă regresivă ( mai mult la cei cu venituri mici şi mai puţin la cei cu venituri mai mari), astfel încât să nu piardă la pensie cei care încasează bani până la un anumit plafon, fie el un salariu mediu NET pe economie sau similar. Însă nu există niciun motiv logic pentru a subvenţiona de la bugetul de stat pensiile care sunt mai mari decât acel plafon.

Pentru un salariu mediu NET pe economie, un salariat trebuie să meargă la muncă, un pensionar, cu care suntem solidari, nu trebuie să meargă la muncă. Totodată, nu există nici o raţiune de a suvenţiona de la bugetul de stat pensiile unor oameni care, deşi ( pentru că atât au contribuit la vremea lor) au pensia mică, obţin venituri substanţiale din alte surse (afaceri, chirii etc.).

Desigur, nu are nimeni nimic cu drepturile lor la pensie, dar numai din sumele colectate la bugetul asigurărilor de stat. A pune pe cineva să plătească impozite pe munca depusă, pentru a subvenţiona pensia unuia care are proprietăţile şi timpul necesar pentru a obţine venituri din afaceri nu ţine de solidaritate socială, ci de bancurile de la Radio Erevan.

Mai ales că angajatul sursă de pensii trebuie să-şi facă o casă, o familie, să-şi întreţină mai întâi copiii, eventual să pună şi el un ban deoparte. Pentru că are şi el nevoie, inclusiv pentru problemele de sănătate neglijate din lipsă de bani şi de acces (acesta din urmă îngreunat de persoane cu venit presupus mic şi timp mult, tot pe banii lui).

Aşadar, punct de pensie rezultat din posibilităţile bugetare şi majorat strict după salariul mediu pe economie şi/sau majorarea de taxare salarială. Plus compensarea necesităţilor rezultate din pensii considerate mici de la bugetul de stat. Dar NUMAI pentru pensii mici, NU şi pentru pensii mari. Altminteri, solidaritatea socială devine, vorba lui nenea Iancu, „trai neneacă, pe banii altora”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Un raspuns

  1. Pribeagul
    26.2.2018, 2:26 pm

    Sistemul este doar un aranjament, o conventie. Astazi este asa, miine poate fi altfel. In plus, se dovedeste a fi foarte util in aprecierea aportului unui individ la constructia sociala.
    Nimanui nu cred ca-i trece prin minte sa lase fara ajutor nevolnicii care au construit odata societatea.

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD cere ”amnistia de Centenar” și anchetarea președintelui pentru ”înaltă trădare”

Vladimir Ionescu

Liderii partidelor de guvernământ au cerut premierului Viorica Dăncilă, cu ocazia Consiliului Național PSD, adoptarea unei ordonanțe de urgență privind amnistia și grațierea. Cererea a fost… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar al Franței va depăși probabil limita de 3% – efect al promisiunilor făcute „vestelor galbene”

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetar al Franţei va depăşi, probabil, limita de 3% din PIB permisă de tratatul  Uniunii Europene şi va ajunge la 3,4% , potrivit estimării preşedintelui Adunării… Mai mult

Stiri

PNL va contesta legea pensiilor la Curtea Constituțională

Vladimir Ionescu

PNL va contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) legea pensiilor, a anunţat, duminică, vicepreşedintele partidului Dan Vîlceanu. „PNL va contesta la CCR această lege,… Mai mult

Europa

Zi istorică pentru Ucraina – a luat ființă Biserica Unită Autocefală Ucraineană

Iulian Soare

Un „Conciliu de Reunificare” (Sinodul) a consacrat, sâmbătă, crearea Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale (independentă de Patriarhia Moscovei), prin numirea patriarhului Epifanie, la catedrala Sfânta Sofia… Mai mult

Stiri

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Vladimir Ionescu

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de… Mai mult

Europa

Acordul privind schimbările climatice devine operațional. SUA, Rusia și China rămân în joc

Adrian N Ionescu

Negociatorii din 196 de țări participanți la Conferința anuală ONU privind schimbările climatice (COP24) au ajuns sâmbătă noapte la un acord care face operațional Acordul… Mai mult

Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult