Preşedintele Klaus Iohannis salută faptul că raportul recunoaște progresele României în lupta împotriva corupţiei, dar atrage atenția asupra îngrijorărilor referitoare la proiecte de ordonanţă de urgenţă privind grațierea și amnistia mascată, care ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei.
Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, salută faptul că raportul recunoaște progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu privire la consolidarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, document care a fost adoptat, astăzi, de către Comisia Europeană.
Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil.
Raportul MCV confirmă că România a menţinut un parcurs sustenabil în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menţionată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV.
Preşedintele României subliniază că, pentru prima dată, Comisia Europeană afirmă în cadrul raportului că este inadecvată corelarea între MCV şi decizii din alte domenii (precum fondurile structurale europene, aderarea la Spaţiul Schengen).
Şeful statului apreciază faptul că raportul consemnează că activitatea principalelor instituţii din domeniul combaterii corupţiei a înregistrat progrese substanţiale.
Totodată, Preşedintele României atenționează asupra îngrijorărilor formulate în raport cu privire la faptul că cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă puse în consultare publică de Guvern în ziua de 18 ianuarie a.c. ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei.
Finalizarea MCV depinde şi de evitarea unor dezvoltări negative care ar pune sub semnul întrebării progresele care au fost obţinute până în prezent de România. Guvernul României și actuala majoritate parlamentară trebuie să înțeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției vor contribui la consolidarea statului de drept și ridicarea MCV
Miercuri, când a fost prezentat Raportul MCV 2017, președintele se afla la Strasbourg, unde a susținut, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), un discurs despre lupra anticorupție din România.
Președintele a explicat că fenomenul corupției nu poate fi combătut pe termen scurt:
„Acest lucru este extrem de stresant pentru societate și, mai ales, pentru politicieni și rezultatele vin, dar vin încet. De aceea cred că nu se poate lupta cu corupția pe termen scurt. Corupția poate fi combătută și probabil eradicată dacă crezi în această luptă. Dacă vom continua să luptăm cu corupția vom câștiga, dacă nu, băieții răi vor câștiga și nici nu vreau să-mi imaginez așa ceva pentru România„, a spus șeful statului, citat de Mediafax.
„Lupta împotriva corupției în România nu este o sarcină ușoară, este foarte complicată, dar cred în România, cred în capacitatea românilor să construiască o democrație solidă și matură și cred că în România poate fi eradicată corupția, dar de la acest deziderat la fapte este o cale lungă.
Suntem determinați să mergem pe această cale și, în prezent, luptăm cu corupția cu rezultate bune.
Dacă cineva își imaginează că fenomenul corupției, care este o problemă endemică în România, poate fi eradicat în 1, 2 sau 10 ani, greșește. Lupta împotriva corupției este un proces îndelungat, dureros și urât, care scoate la lumină cele mai urâte fețe ale societății. Și faptul că noi luptăm cu corupția duce la breaking-news-uri zilnice”, a spus președintele Iohannis.
Procurorul general al României: Monitorizarea se dovedește a fi „o cască de protecție” pentru situații imprevizibile
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat miercuri că MCV trebuie menținut, deoarece mecanismul se dovedește a fi o „cască de protecție” în situații imprevizibile, precum ordonanțele de urgență pentru grațiere și modificarea codurilro penale.
„Iată că monitorizarea se dovedește a fi o cască de protecție când circuli de șantier, pentru situații de imprevizibilitate.
Și după 10 ani, iată că se poate întâmpla ceva la care nu ne-am fi așteptat: modificări radicale ale unor texte de lege. (…)
Noi ne dorim să avem evoluții ireversibile. Nu ne dorim modificări legislative care să dezarmeze practic magistrații de instrumentele juridice anticorupție, fiindcă dezincriminarea unor texte de lege privind infracțiuni de serviciu ar face inoperabilă impunitatea denunțătorilor, instituții care au fost introduse în faza aceasta de aderare la Uniunea Europeană și care au rezistat 10 ani și mai bine în legislația română.
Ar trebui să rămână și nu să se renunțe la ele, fiindcă altfel magistrații vor fi dezarmați în fața infracțiunilor de corupție”, a declarat, Augustin Lazăr, citat de Agerpres.
Procurorul general a fost în ultima săptămână unul dintre cei mai duri critici ai intenției Guvernului Sorin Grindeanu de a promova cele două ordonanțe de urgență.
Călin Popescu Tăriceanu va propune ca România să nu mai coopereze în cadrul MCV
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat într-o conferință de presă că va propune ca România să nu mai coopereze în cadrul MCV:
„Raportul MCV arată progrese ireversibile în lupta anticorupție. Voi propune, într-o discuție cu premierul Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, ca România să transmită Comisiei Europene că nu mai vrea să coopereze în cadrul MCV, care e unul discriminatori”, a spus Tăriceanu.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost introdus în 2007 ca una dintre principalele condiții pentru aderarea României în Uniunea Europeană.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene: Progresele României, majore
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a declarat miercuri că Raportul MCV este unul pozitiv, care consemnează progrese majore în România. Ea nu a făcut nicio referire la proiectele de OUG despre care Raportul spune că ar putea duce la reevaluarea progreselor din justiție.
„Este al patrulea raport pozitiv consecutiv, prin care se califică progresele României (…) ca fiind majore, demonstrând și certificând astfel menținerea parcursului sustenabil în ceea ce privește atingerea (…) obiectivelor acestui mecanism. Raportul de astăzi este unul bun, confirmând existența unui incontestabil parcurs pozitiv al evaluărilor sistemului judiciar român”, a afirmat Ana Birchall.
ANI: Raportul menționează importanța consolidării acceptării publice a normelor de integritate
Agenția Națională de Integritate (ANI) consideră că Raportul publicat miercuri de Comisia Europeană cu privire la progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare arată că ANI poate fi considerată o instituție consacrată, cu un bilanț de activitate semnificativ.
Cu toate acestea, Comisia atrage atenția asupra unor probleme care persistă în domeniul integrității:
„Cu toate acestea, observația cu privire la ‘rezistența la punerea în aplicare a rapoartelor Agenției, chiar și atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească’ este reluată și în raportul dat publicității astăzi.
Comisia mai notează faptul că ‘pachetul de legi în care se definesc situațiile de conflict de interese și incompatibilitățile pentru funcționarii publici și pentru funcționarii publici aleși sau numiți a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susțină caracterul sustenabil al reformelor, deși în anii 2015 și 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate’.
Potrivit raportului, este important să se mențină în continuare rezultatele ANI, să se consolideze acceptarea publică a normelor de integritate și să pună accentul pe acțiuni preventive, în special pe asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT”, se spune într-un comunicat al ANI.
Comisia Europeană a prezentat miercuri Raportul Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) privind evoluțiile din 2016. Documentul consemnează progresele importante făcute de justiție română pe parcursului anului 2016, dar atrage atenția că încheierea monitorizării în timpul mandatului actualei Comisii depinde nu numai de îndeplinirea recomandărilor din raport, ci și de ireversivbilitatea progreselor, de “evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele”.
Printre măsurile care ar putea pune sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor se numără, potrivit Raportului, “modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA”.
Raportul precizează că astfel de modificări “ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”.
Documentul atrage atenția că OUG pentru grațiere și amnistie mascată reprezintă exemple de măsuri ce pot atrage reevaluarea progreselor: “Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere”, se spune în Raport.
