Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică, iar în România nu există un stat paralel, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi.
Afirmațiile au fost făcute marți, în prima reacție de la Cotroceni după ce Liviu Dragnea a fost pus sub urmărire penală într-un dosar cu fonduri europene derulate de Tel Drum.
„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Beneficiarul acesteia este societatea”, a spus Mădălina Dobrovolschi.
„În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește”, a spus purtătoarea de cuvânt.
Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.
A refuzat, de asemenea, să spună dacă președintele a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților după ce DNA a declanșat urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea: „Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată”.
Liviu Dragnea a spus luni seara că probleme sale cu justiția sunt în beneficiul politic al președintelui Iohannis:
„Iohannis este beneficiarul politic. Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea, într-o emisiune a postului România TV.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de procurorii anticorupție de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.
Dosarul, care a fost deschis la cererea Oficiului European de Luptă Antifraudă, are în centru două contracte cu fonduri europene derulate de Tel Drum în Teleorman. OLAF a recomandat Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană recuperarea întregii sume, 21 de milioane de euro, reprezentând fonduri europene ce ar fi fost fraudate în acest dosar.
În același dosar, sunt urmăriți penal și apropiați ai lui Dragnea, printre care Marian Fișcuci, despre care anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA”.
Grupul infracțional organizat a fost înființat în 2001 și “acționează și în prezent”, mai spune DNA, iar din el “au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri.”
Obiectivul principal al acestui grup, spun procurorii anticorupție, a fost “privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse.”
Liderul PSD a respins toate acuzațiile ce-i sunt aduse de către DNA și a negat, din nou, faptul că ar avea interese persoanele legate de compania Tel Drum:
“Astăzi am fost la DNA să mi iau în primire al treilea dosar. Nu pot să intru foarte mult în detalii (…) Resping categoric toate acuzațiile. Ceea ce spun de ani de zile – că nu am legături financiare, patrimoniale cu acea societate comercială – mențin. În rest vom vedea pe ce se bazează aceste afirmații (…) O parte din cele relatate astăzi au mai fost cercetate o dată. Sunt curios ce grup infracțional am constituit”, a declarat Dragnea.
Agenda șefului statului în următoarea lună
Mădălina Dobrovolschi a preznetat agenda președintelui Klaus IOhannis pentru următoarea perioadă:
- 17 noiembrie – Klaus Iohannis va participa la Summitul Social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în Uniunea Europeană. Acest Summit va avea loc la Göteborg, în Regatul Suediei. Formatul Summitului va include următoarele segmente – mai întâi o sesiune plenară introductivă și apoi vor fi trei sesiuni tematice desfășurate în paralel. Aș preciza care sunt tematicele acestor sesiuni: accesul pe piața forței de muncă, situația pieței forței de muncă și tranziția dintre locurile de muncă pe piața muncii. Președintele României va avea o intervenție în cadrul sesiunii cu tema „Accesul pe piața forței de muncă”.
- 22 noiembrie – președintele va participa la o dezbatere intitulată „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor smart pentru Ploiești”. Este o dezbatere organizată de Primăria municipiului Ploiești în colaborare cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. Dezbaterea are loc în contextul în care ne apropiem de intrarea în anul Centenarului Marii Uniri. Este un prilej important în care se poate trage linie, se poate face o analiză în legătură cu locul în care se află România în acest moment, în ce stadiu de dezvoltare sunt comunitățile României, dar este și un prilej important pentru aleși să își informeze cetățenii în legătură cu perspectivele pe care le au în vedere privind dezvoltarea zonelor rurale și urbane în România în perioada următoare.
- 24 noiembrie – președintele României se va afla la Bruxelles, unde va participa la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic. În acest context, al pregătirii Summitului de la Bruxelles, va fi semnat un nou cadru juridic privind cooperarea dintre Armenia și Uniunea Europeană.
